Tag: NATO

  • Șeful NATO, Rutte, a purtat discuții cu Trump în Florida, spune Alianța

    BRUXELLES (Reuters) – Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a întâlnit vineri cu președintele ales al SUA, Donald Trump, la Palm Beach, Florida, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al alianței militare transatlantice.

    „Au discutat gama de probleme de securitate globală cu care se confruntă Alianța”, a declarat purtătorul de cuvânt, Farah Dakhlallah, într-o scurtă declarație.

    Vineri, NATO nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la rapoartele presei olandeze conform cărora Rutte – un fost prim-ministru al Țărilor de Jos – ar fi zburat în Florida cu un avion guvernului olandez pentru a se întâlni cu Trump.

    Rutte a fost considerat unul dintre cei mai buni lideri europeni care au creat o relație bună de lucru cu Trump în timpul primului său mandat, 2017-2021, ca președinte al SUA.

    (Reportaj de Andrew Gray; editat de Mark Heinrich)

  • Putin promovează noua rachetă a Rusiei și dă un avertisment amenințător NATO

    Noua rachetă balistică lansată de Rusia a lovit o instalație militaro-industrială din orașul central ucrainean Dnipro, dar adevărata sa misiune a fost transmiterea unui nou mesaj mortal NATO.

    La câteva ore după ce greva de joi a declanșat o dezbatere asupra faptului dacă uzina ucraineană a fost lovită de o rachetă balistică intercontinentală, președintele Vladimir Putin a făcut o apariție rară și surprinzătoare la televiziunea rusă pentru a clarifica misterul.

    El a descris-o ca fiind o nouă rachetă balistică cu rază intermediară, care a alergat spre ținta sa cu o viteză de 10 ori mai mare decât sunetul.

    „Sistemele moderne de apărare aeriană care există în lume și apărarea antirachetă creată de americani în Europa nu pot intercepta astfel de rachete”, a declarat Putin pe un ton glacial și amenințător.

    Atacul a marcat prima dată când o astfel de rachetă a fost folosită în război – sau în orice conflict.

    Evenimentele dramatice au avut loc într-o săptămână de tensiuni crescânde, când Ucraina a lovit ținte în Rusia cu rachete cu rază mai lungă de acțiune de fabricație americană, după ce SUA au relaxat restricțiile privind utilizarea acestora, iar Putin a răspuns prin scăderea pragului de utilizare a arsenalului nuclear al Moscovei.

    Care este noua rachetă?

    Putin a spus că racheta se numește „Oreshnik”, care în rusă înseamnă „alun” și că acest prim test de luptă al acesteia „a decurs cu succes”.

    El a spus în iulie că Rusia va începe să producă rachete cu rază intermediară pentru a „oglindi” planurile SUA de a desfășura astfel de arme. În discursul său de joi, el a spus că Rusia a dezvoltat Oreshnik ca răspuns la dezvoltarea și desfășurarea SUA de rachete cu o rază similară.

    Rachetele cu rază intermediară sau IRBM-uri pot zbura între 500 și 5.500 de kilometri (310-3.400 de mile). Oficialii militari ucraineni au declarat că racheta a fost lansată din regiunea rusă Astrakhan de la Marea Caspică, la 800 de kilometri (500 de mile) spre est.

    În timp ce Rusia a lansat rachete de croazieră în Ucraina de la distanțe și mai mari, noua rachetă cu rază intermediară a marcat prima astfel de utilizare a acestui tip de rachetă balistică lansată la sol, care poate transporta o sarcină utilă convențională mult mai grea și ar putea fi echipată și cu mai multe focoase nucleare. .

    Putin s-a lăudat că racheta, cea mai recentă din arsenalul rus de arme hipersonice, își atinge ținta la viteze de Mach 10, făcând inutilă apărarea antirachetă occidentală.

    Matthew Savill, director de științe militare la Royal United Services Institute, a remarcat că racheta folosită joi are o rază de acțiune „cu mult peste cea văzută până acum în acest conflict și, posibil, este prima folosită vreodată în luptă”.

    El a spus că racheta era capabilă să elibereze mai multe focoase la viteze extrem de mari, chiar dacă acestea sunt mai puțin precise decât rachetele de croazieră sau rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune.

    Videoclipul loviturii a arătat șase urme de foc urmate de explozii puternice – un semn aparent al focoaselor multiple folosite. Autenticitatea videoclipurilor nu a putut fi confirmată în mod independent.

    În ceea ce privește afirmația lui Putin că sistemele occidentale nu ar putea intercepta racheta, Savill a spus că „sunt destul de greu de apărat împotriva acestora”, chiar și pentru sistemele avansate ale Patriotului american.

    „Lăsați mai multe focoase care pot fi vizate independent, MIRV-uri, la viteză extrem de mare, așa că chiar și Patriot se va lupta să le intercepteze practic”, a spus el.

    Care este mesajul lui Putin către Occident?

    Putin a descris folosirea de joi a Oreshnik-ului ca un răspuns la atacurile ucrainene asupra instalațiilor militare rusești din regiunile Bryansk și Kursk, la începutul acestei săptămâni, cu arme furnizate de Occident.

    Una dintre aceste lovituri a ucis și rănit un număr nespecificat de militari ruși, despre care liderul de la Kremlin a spus că a adăugat „elemente cu caracter global” conflictului.

    Putin a avertizat anterior că utilizarea armelor occidentale ar însemna că Rusia și NATO sunt în război.

    „Credem că avem dreptul să ne folosim armele împotriva instalațiilor militare ale țărilor care permit folosirea armelor lor împotriva instalațiilor noastre”, a spus el. „Și în cazul escaladării acțiunilor agresive, vom răspunde hotărât într-un mod în oglindă.”

    Dacă Rusia va lansa mai multe lovituri asupra Ucrainei cu noua rachetă, va avertiza în prealabil cu privire la utilizarea acesteia pentru a permite civililor să ajungă în siguranță, ca un gest „umanitar”, a spus Putin, adăugând că Moscova nu este îngrijorată să informeze inamicul, deoarece nu poate opri atacul

    „Aș recomanda elitelor conducătoare ale țărilor care pun la cale planuri de a-și folosi contingentele militare împotriva Rusiei să se gândească serios la asta”, a spus Putin.

    Savill a spus că noua rachetă trimite un semnal care provoacă teamă din Rusia că „avem lucruri care te revoltă”.

    Mesajul mai amplu către Occident este că „suntem bucuroși să intrăm într-o competiție în jurul rachetelor balistice cu rază medie de acțiune. PS Acestea ar putea fi cu vârf nuclear. Chiar doriți să vă asumați acest risc?’”

    Dmitri Medvedev, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, care este prezidat de Putin, a intensificat retorica postând un videoclip cu atacul cu rachete asupra Ucrainei și pedeapsa Occidentului.

    „Deci, asta ai vrut? Ei bine, ai înțeles al naibii de bine! Un atac hipersonic cu rachete balistice”, a postat el pe X.

    Care a fost răspunsul Ucrainei și al Occidentului?

    Într-un discurs adresat națiunii, președintele Volodimir Zelenski a denunțat atacul și a acuzat Moscova că folosește Ucraina ca teren de testare pentru noua sa armă.

    „Astăzi, vecinul nostru nebun a arătat încă o dată ce sunt ei cu adevărat și cum disprețuiesc demnitatea, libertatea și viața umană însăși. Și cât de înspăimântați sunt”, a spus el.

    Doi oficiali americani care nu au fost autorizați să comenteze public despre această chestiune sensibilă și, astfel, au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că Rusia are în posesia sa doar câteva din acest tip de rachetă experimentală și că nu este o capacitate care se așteaptă să fie desfășurată în mod regulat împotriva Ucraina.

    Secretarul britanic al Apărării, John Healey, le-a spus parlamentarilor că războiul se afla într-un „moment serios” și că „linia frontului este acum mai puțin stabilă decât oricând” de la începutul conflictului.

    „Am văzut în ultimele săptămâni o escaladare foarte clară din partea lui Putin și a forțelor sale”, a spus el. „Au intensificat atacurile asupra sistemului energetic din Ucraina înainte de iarnă, au intensificat atacurile asupra centrelor civile care ucig copii, au dislocat cel puțin 10.000 de soldați nord-coreeni în prima linie de luptă”.

    —-

    Scriitorii Associated Press Jill Lawless din Londra și Aamer Madhani, Tara Copp și Lolita C. Baldor din Washington au contribuit

  • Membrii NATO, Suedia și Finlanda, sfătuiesc cetățenii cum să supraviețuiască războiului

    Suedia și Finlanda au actualizat îndrumările pentru cetățenii lor cu privire la modul de supraviețuire la război, în timp ce aliații NATO susțin măsurile de apărare pe fundalul conflictului din Ucraina.

    Ambele națiuni s-au alăturat alianței transatlantice în ultimii doi ani, după ce Rusia și-a invadat vecinul. Multe țări europene au intensificat de atunci cheltuielile militare pentru a consolida securitatea pe termen lung în regiune.

    Broșurile distribuite milioanelor de gospodării din țările nordice includ instrucțiuni despre cum să vă pregătiți pentru efectele conflictelor militare, întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, precum și evenimente meteorologice extreme.

    De la stocarea apei îmbuteliate și a produselor sanitare până la cultivarea de alimente comestibile acasă, autoritățile guvernamentale au oferit sfaturi despre cum se pot întreține locuitorii în caz de război. Broșurile includ, de asemenea, sfaturi pentru părinți și îngrijitori, instruind oamenii să păstreze scutecele, medicamentele și alimentele pentru copii.

    Guvernul suedez va distribui „Om krisen eller kriget kommer (Dacă vine criza sau războiul)” tuturor celor cinci milioane de gospodării într-o perioadă de două săptămâni începând cu 18 noiembrie, potrivit Agenției Suedeze pentru Contingențe Civile (MSB), o agenție guvernamentală care a întocmit pamfletul.

    Cea de-a cincea versiune a broșurii suedeze, care a fost publicată pentru prima dată în al Doilea Război Mondial, va pune „un accent mai mare pe pregătirea pentru război”, a declarat luni un comunicat al MSB. Versiunea digitală a broșurii, lansată în octombrie, a fost descărcată de aproximativ 55.000 de ori, a adăugat agenția.

    „Starea lumii s-a înrăutățit drastic în ultimii ani. Războiul se poartă în vecinătatea noastră. Evenimentele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente. Amenințările teroriste, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare sunt folosite pentru a ne submina și a ne influența”, se arată într-un comunicat de pe site-ul MSB.

    „Pentru a rezista acestor amenințări, trebuie să fim uniți și să ne asumăm responsabilitatea pentru țara noastră. Dacă suntem atacați, toată lumea trebuie să contribuie la apărarea independenței Suediei și a democrației noastre. Construim reziliența în fiecare zi – împreună.”

    Noile sfaturi din ediția din 2024 includ sfaturi despre evacuare, cum să opriți sângerarea, să faceți față anxietății, pregătirea pentru animalele de companie, cum să vorbiți copiilor despre criză și război și cum să sprijiniți membrii deosebit de vulnerabili ai populației, a adăugat MSB.

    Ministerul de Interne al Finlandei a emis luni, de asemenea, noi îndrumări de criză, oferind cititorilor sfaturi despre cum să se pregătească pentru întreruperi lungi de curent, întreruperi de apă, întreruperi ale telecomunicațiilor, evenimente meteorologice extreme și conflicte militare.

    La începutul acestui an, Norvegia și Danemarca – alți doi membri ai blocului format din 32 de partide – au distribuit îndrumări actualizate în timpul războiului cu privire la modul în care oamenii ar trebui să se pregătească pentru potențiale crize.

    Pentru mai multe știri și buletine informative CNN, creați un cont la CNN.com