Sorin Drache

Tag: militare

  • Serviciile de informații militare ale Ucrainei spun că trupele nord-coreene suferă pierderi grele pe câmpul de luptă

    KYIV, Ucraina (AP) — Trupele nord-coreene suferă pierderi grele în luptele din regiunea Kursk din Rusia și se confruntă cu dificultăți logistice ca urmare a atacurilor ucrainene, a anunțat joi serviciile de informații militare ale Ucrainei.

    Agenția de informații, cunoscută sub acronimul său GUR, a declarat că atacurile ucrainene în apropiere de Novoivanovka au provocat pierderi grele unităților nord-coreene. Acesta a spus că, ca urmare a atacurilor ucrainene de-a lungul liniei frontale, trupele nord-coreene s-au confruntat și cu probleme de aprovizionare și chiar s-au confruntat cu o lipsă de apă potabilă.

    Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la începutul acestei săptămâni că 3.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși și răniți în luptele din regiunea Kursk. Aceasta a marcat prima estimare semnificativă a Ucrainei privind victimele nord-coreene la câteva săptămâni după ce Kievul a anunțat că Coreea de Nord a trimis 10.000 până la 12.000 de soldați în Rusia pentru a o ajuta în războiul de aproape 3 ani.

    Știri de încredere și delicii zilnice, chiar în căsuța dvs. de e-mail

    Vedeți singuri — The Yodel este sursa de destinație pentru știri zilnice, divertisment și povești de bine.

    Dezvăluirea victimelor a venit în momentul în care administrația Biden făcea presiuni să trimită cât mai mult ajutor militar Ucrainei înainte ca președintele ales Donald Trump să preia conducerea.

    Forțele ucrainene au lansat o incursiune în regiunea Kursk în august, dând o lovitură semnificativă prestigiului Rusiei și forțând-o să distragă atenția unora dintre trupele sale din estul Ucrainei, unde presă o ofensivă cu mișcare lentă.

    Armata rusă a reușit să recupereze o parte din teritoriul din regiunea Kursk de la forțele ucrainene, dar nu a reușit să le disloce pe deplin.

    În același timp, Rusia a încercat să spargă rezistența Ucrainei cu valuri de lovituri cu rachete de croazieră și drone împotriva rețelei electrice a Ucrainei și a altor infrastructuri vitale.

    Cel mai recent atac masiv din dimineața de Crăciun, care a implicat 78 de rachete și 106 drone, a lovit instalații electrice și i-a determinat pe ucraineni să se adăpostească în stațiile de metrou în dimineața de Crăciun, au declarat forțele aeriene ucrainene. Acesta a susținut că a interceptat 59 de rachete și 54 de drone și a blocat alte 52 de drone.

    Joi, Rusia a atacat din nou Ucraina cu 31 de drone care explodau, dintre care 20 au fost doborâte și alte 11 nu și-au atins ținta din cauza bruiajului, a anunțat forțele aeriene ucrainene.

    În cadrul barajului zilnic, forțele ruse au lovit joi și o piață centrală din Nikopol, în regiunea Dnipropetrovsk, cu o dronă, rănind opt persoane, potrivit autorităților locale.

    Ucraina a ripostat cu lovituri proprii cu drone.

    Centrul pentru Comunicații Strategice al Ucrainei a anunțat joi că armata țării a lovit o fabrică din Kamensk-Shakhtynsky, în regiunea Rostov, din sudul Rusiei, care produce propulsor pentru rachete balistice. „Această lovitură face parte dintr-o campanie cuprinzătoare de slăbire a capacităților forțelor armate ruse de a efectua atacuri teroriste împotriva civililor ucraineni”, se arată într-un comunicat.

  • În primul apel, șeful apărării rus l-a avertizat pe generalul american de top cu privire la exercițiile militare la scară largă în Marea Mediterană

    În primul lor apel, șeful apărării al Rusiei l-a avertizat pe generalul de vârf al SUA cu privire la un exercițiu militar rusesc la scară largă în estul Mării Mediterane, potrivit unui oficial american, tensiunile fiind mari între cele două țări din cauza escaladării războiului din Ucraina.

    Convorbirea dintre șeful Statului Major General rus, general Valery Gerasimov și președintele SUA al Statului Major General CQ Brown, care a fost inițiată de Gerasimov, a avut loc pe 27 noiembrie.

    Marți, Ministerul rus al Apărării a anunțat că a lansat rachete hipersonice și rachete de croazieră în cadrul unui exercițiu în estul Mării Mediterane. Fregate rusești, Amiralul Flotei Uniunii Sovietice Gorșkov și Amiralul Golovko, au tras rachete hipersonice Tsirkon în cadrul exercițiului, care a inclus Forțele Navale și Aerospațiale Ruse. Submarinul Novorossiysk a lansat rachete de croazieră Kalibr către o țintă navală, potrivit ministerului.

    Exercițiul a implicat peste 1.000 de militari; 10 nave; și 24 de avioane, inclusiv avioane de luptă MiG-31 înarmate cu rachete hipersonice Kinzhal, a spus ministerul.

    Gerasimov nu a menționat în mod explicit lansarea de rachete hipersonice în apel, potrivit oficialului american.

    SUA au în prezent două distrugătoare care operează în Marea Mediterană, USS Bulkeley și USS Arleigh Burke, potrivit unui purtător de cuvânt al Marinei.

    New York Times a fost primul care a raportat despre apelul dintre Gerasimov și Brown.

    Acesta a fost primul apel între Gerasimov și Brown de când Brown a devenit președinte al șefilor de stat major în urmă cu mai bine de un an. O citire oficială a discuției urmează în mod normal apelurilor între Brown și omologii săi militari, dar rușii au cerut să nu facă acest lucru în acest caz.

    Un purtător de cuvânt al lui Brown a confirmat că apelul a avut loc, dar nu a oferit detalii, spunând doar: „Liderii au discutat o serie de probleme de securitate globală și regională, inclusiv conflictul în curs din Ucraina”.

    Căpitanul Jereal Dorsey a declarat într-o declarație: „La cererea generalului Gerasimov, generalul Brown a fost de acord să nu anunțe proactiv apelul”. Nu s-a făcut nicio mențiune în declarația exercițiilor din Marea Mediterană.

    Oficialul american a spus că cei doi au discutat, de asemenea, despre îngrijorarea SUA cu privire la desfășurarea trupelor nord-coreene pe câmpul de luptă și utilizarea de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie de acțiune cu mai multe focoase la sfârșitul lunii noiembrie. Un alt subiect care a apărut în apel, a spus oficialul, a fost că SUA a dat Ucrainei permisiunea de a lansa rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Rusia.

    SUA și Rusia mențin linii de deconflict în anumite zone de luptă pentru a evita întâlnirile neintenționate atunci când cele două armate operează una lângă cealaltă. Această linie a fost folosită recent în Orientul Mijlociu pentru a preveni orice frecare între forțele americane și ruse care operează în Siria, a spus Pentagonul.

    Dar de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu aproape trei ani, șefii militarilor americani și ruși au vorbit rar, în ciuda eforturilor repetate de sensibilizare ale SUA la începutul războiului. Gerasimov a vorbit cu fostul președinte al șefilor de stat major, generalul Mark Milley, în martie 2023, după ce un avion de luptă rus a lovit și doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre.

    Pentru mai multe știri și buletine informative CNN, creați un cont la CNN.com

  • Senatorul american spune că Trump ar râde de cheltuielile militare ale Canadei când începe forumul canadian de securitate

    HALIFAX, Nova Scotia (AP) — Un senator american și susținător al lui Donald Trump a declarat vineri că președintele ales va râde de planurile actuale de cheltuieli militare ale Canadei și a spus că țara trebuie să facă mai mult.

    Senatorul republican din Idaho Jim Risch, membru de rang înalt al Comitetului pentru Relații Externe al Senatului SUA, a făcut remarcile la începutul Forumului Internațional de Securitate anual de la Halifax, care atrage oficiali din apărare și securitate din democrațiile occidentale.

    Potrivit cifrelor NATO, se estimează că Canada va cheltui 1,33% din PIB pentru bugetul său militar în 2023, sub ținta de 2% pe care și-au stabilit-o țările NATO.

    Știri de încredere și delicii zilnice, chiar în căsuța dvs. de e-mail

    Vedeți singuri — The Yodel este sursa de destinație pentru știri zilnice, divertisment și povești care vă simțiți bine.

    Premierul Justin Trudeau a declarat că Canada va îndeplini obiectivul alianței până în 2032.

    „Cu tot respectul. Suntem buni cu prietenii cu Canada și ei spun „Ei bine, lucrăm la asta”. Noi spunem „Ce înseamnă asta? Și ei spun „Ei bine, ne uităm într-un fel la 2032”, a spus Risch în timpul unei discuții.

    „Dacă Trump s-ar afla în această cameră, ai primi o hohoteală mare de la el în 2032. Trebuie să fie mai bine decât atât. Într-adevăr, trebuie să fie mai bun decât atât.”

    Ministrul canadian al Apărării, Bill Blair, a spus că guvernul său știe că trebuie să mărească cheltuielile pentru apărare, dar trebuie să se asigure că Canada primește „o valoare bună” pentru investițiile sale.

    „Când aliații noștri spun că vor să ne îndeplinim angajamentul, le-am spus că răspunsul este „Da” și le-am spus că împingeți o ușă deschisă”, a spus Blair. „Vom face acele investiții.”

    Canada intenționează deja să cumpere avioane de supraveghere, elicoptere și să își reaprovizioneze proviziile de muniție. Și are planuri să cumpere submarine în viitor.

    Trudeau a reînființat recent un comitet special al Cabinetului pentru relațiile Canada-SUA pentru a răspunde preocupărilor administrației sale cu privire la o altă președinție a lui Trump.

    Fostul ambasador al SUA în Canada Kelly Craft a declarat în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile prezidențiale din SUA că Canada ar fi înțelept să-și accelereze calendarul pentru îndeplinirea angajamentelor sale de cheltuieli NATO în cazul unei victorii lui Trump.

    Lt.-Gen. Andrew Leslie – un fost parlamentar în guvernul lui Trudeau – a declarat unei comisii de apărare a Parlamentului la două zile după alegerile din SUA că nu detectează „niciun sentiment de urgență” din partea guvernului pentru a-și îndeplini aceste angajamente.

    După ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea a Ucrainei în 2014, aliații NATO au convenit să oprească reducerile bugetare și să cheltuiască 2% din produsul lor intern brut pentru apărare într-un deceniu. Canada abia cheltuia 1% la acea vreme.

    Anul trecut, când a devenit clar că războiul Rusiei cu Ucraina va continua, au decis că 2% ar trebui să fie un minim de cheltuieli.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că se așteaptă ca aproximativ două treimi din cele 32 de țări membre ale alianței să cheltuiască 2% din PIB pentru bugetele lor de apărare în acest an, față de doar trei țări în urmă cu un deceniu.