Tag: japonezi

  • Cercetătorii japonezi testează un medicament de pionierat pentru refacerea dinților

    Persoanele cu dinți lipsă pot fi capabile să crească alții noi, spun stomatologii japonezi care testează un medicament de pionierat despre care speră că va oferi o alternativă la protezele și implanturile.

    Spre deosebire de reptile și pești, care de obicei își înlocuiesc colții în mod regulat, este larg acceptat că oamenilor și majoritatea celorlalte mamifere cresc doar două seturi de dinți.

    Dar ascunși sub gingiile noastre se află mugurii latenți ai unei a treia generații, potrivit lui Katsu Takahashi, șeful de chirurgie orală la Spitalul Kitano al Institutului de Cercetare Medicală din Osaka.

    Echipa sa a lansat studiile clinice la Spitalul Universitar Kyoto în octombrie, administrând un medicament experimental subiecților adulți de testare despre care ei spun că are potențialul de a stimula creșterea acestor dinți ascunși.

    Este o tehnologie „complet nouă” în lume, a declarat Takahashi pentru AFP.

    Tratamentele protetice utilizate pentru dinții pierduți din cauza cariilor, bolii sau rănilor sunt adesea considerate costisitoare și invazive.

    Deci, „restaurarea dinților naturali are cu siguranță avantajele sale”, a spus Takahashi, cercetătorul principal al proiectului.

    Testele pe șoareci și dihori sugerează că blocarea unei proteine ​​numite USAG-1 poate trezi al treilea set, iar cercetătorii au publicat fotografii de laborator ale dinților de animale recreșteți.

    Într-un studiu publicat anul trecut, echipa a spus că „tratamentul cu anticorpi la șoareci este eficient pentru regenerarea dinților și poate reprezenta o descoperire în tratarea anomaliilor dentare la oameni”.

    – “Doar începutul” –

    Deocamdată, stomatologii acordă prioritate nevoilor „îngrozitoare” ale pacienților cu șase sau mai mulți dinți permanenți lipsă de la naștere.

    Se spune că afecțiunea ereditară afectează aproximativ 0,1% dintre oameni, care pot avea probleme severe la mestecat, iar în Japonia își petrec adesea cea mai mare parte a adolescenței purtând o mască pentru a ascunde golurile largi din gură, a spus Takahashi.

    „Acest medicament ar putea schimba jocul pentru ei”, a adăugat el.

    Prin urmare, medicamentul se adresează în primul rând copiilor, iar cercetătorii doresc să îl facă disponibil încă din 2030.

    Angray Kang, profesor de stomatologie la Universitatea Queen Mary din Londra, știe doar despre o altă echipă care urmărește un obiectiv similar de utilizare a anticorpilor pentru a reface sau repara dinții.

    „Aș spune că grupul Takahashi este lider”, a declarat pentru AFP expertul în imunotehnologie, care nu are legătură cu cercetarea japoneză.

    Munca lui Takahashi este „incitantă și merită urmărită”, a spus Kang, în parte pentru că un medicament cu anticorpi care vizează o proteină aproape identică cu USAG-1 este deja folosit pentru a trata osteoporoza.

    „Cursa pentru regenerarea dinților umani nu este un sprint scurt, ci, prin analogie, un set de ultra-maratoane consecutive consecutive”, a spus el.

    „Acesta este doar începutul”.

    Chengfei Zhang, profesor clinic în endodonție la Universitatea din Hong Kong, a spus că metoda lui Takahashi este „inovatoare și are potențial”.

    „Afirmația conform căreia oamenii posedă muguri denți latenți capabili să producă un al treilea set de dinți este atât revoluționară, cât și controversată”, a spus el pentru AFP.

    El a avertizat, de asemenea, că „rezultatele observate la animale nu se traduc întotdeauna direct la oameni”.

    Rezultatele experimentelor pe animale ridică „întrebări despre dacă dinții regenerați ar putea înlocui funcțional și estetic dinții lipsă”, a adăugat Zhang.

    – „Peste lună” –

    Un Takahashi încrezător susține că locația unui dinte nou într-o gură poate fi controlată, dacă nu evidențiată, de locul injectării medicamentului.

    Și dacă crește în locul greșit, poate fi mutat prin ortodonție sau transplant, a spus el.

    Niciun pacient tânăr cu afecțiune congenitală nu participă la primul studiu clinic, deoarece obiectivul principal este testarea siguranței medicamentului, mai degrabă decât eficacitatea acestuia.

    Deci, deocamdată, participanții sunt adulți sănătoși care și-au pierdut cel puțin un dinte existent.

    Și în timp ce regenerarea dentară nu este scopul expres al studiului de data aceasta, există o șansă mică să se întâmple oricum subiecților, a spus Takahashi.

    Dacă da, cercetătorii vor fi confirmat că medicamentul poate fi eficient pentru cei cu lipsă de dinți dobândită — ceea ce ar fi un triumf medical.

    „Aș fi peste lună dacă se întâmplă asta”, a spus Takahashi.

    Aceasta ar putea fi o veste deosebit de binevenită în Japonia, care are a doua cea mai în vârstă populație din lume.

    Datele Ministerului Sănătății arată că peste 90% dintre persoanele cu vârsta de 75 de ani sau mai mult din Japonia au cel puțin un dinte lipsă.

    „Așteptările sunt mari că tehnologia noastră le poate prelungi în mod direct speranța de viață sănătoasă”, a spus Takahashi.

    tmo/kaf/sco/pdw/cwl

  • Berarii japonezi speră că listarea UNESCO va face sake-ul la fel de popular ca sushi

    POVESTE: Această fabrică de bere din Tokyo datează din vremea samurailor.

    Se face sake, vinul tradițional de orez al Japoniei.

    Dar industria s-a luptat cu zeci de ani de scădere a vânzărilor acasă, pe măsură ce localnicii trec la cocktailuri și alte alternative.

    Acum, producătorii de bere speră la un impuls după ce UNESCO a recunoscut oficial procesul de fabricare a băuturii ca patrimoniu cultural imaterial.

    Măsura a venit la reuniunea organismului ONU din Paraguay miercuri și a fost salutată de reprezentantul Japoniei, Takehiro Kano:

    „Recunoașterea internațională în acest fel va reînnoi interesul poporului japonez obișnuit în acest domeniu, iar acest lucru ar putea da mai mult impuls în spatele eforturilor de a transmite aceste abilități și know-how generației următoare.”

    Înapoi la Tokyo, Koichi Maesako este producător de bere la Ishikawa Brewery.

    El spune că sake-ul din acest rezervor va fi gata într-o săptămână sau cam așa ceva.

    Este realizat cu tehnici străvechi care stau la baza listei UNESCO.

    Aceasta include utilizarea unui mucegai culinar special cunoscut sub numele de koji.

    Și utilizarea unui proces unic de fermentație în trei etape.

    Maesako spune că există un precedent care să spere că mișcarea UNESCO ar putea ajuta vânzările:

    „De când mâncarea noastră a fost listată de UNESCO, bucătăria japoneză s-a răspândit în întreaga lume. Sper că același lucru se va întâmpla și cu sake-ul. Fabrica noastră de bere înregistrează o creștere a exporturilor și sperăm că listarea UNESCO va accelera această tendință și va duce la o creștere mai mare a vânzărilor în străinătate.”

    Dar scăderea cererii interne nu este singura provocare pentru producătorii de sake din Japonia.

    Vremea extrem de caldă a avut, de asemenea, o recoltă slabă de orez, care a afectat calitatea cerealelor și a condus la creșterea prețurilor.

    Acest lucru a făcut să fie dificil să produci un produs accesibil.

    Acum, lista UNESCO – a 23-a din Japonia – s-ar putea dovedi un impuls în timp util.

    Cu exporturile deja în creștere, producătorii de sake vor spera că băutura lor poate urma sushi-ul în cucerirea piețelor globale.

  • Berarii japonezi speră că listarea UNESCO va face sake-ul la fel de popular ca sushi

    POVESTE: Această fabrică de bere din Tokyo datează din vremea samurailor.

    Se face sake, vinul tradițional de orez al Japoniei.

    Dar industria s-a luptat cu zeci de ani de scădere a vânzărilor acasă, pe măsură ce localnicii trec la cocktailuri și alte alternative.

    Acum, producătorii de bere speră un impuls săptămâna aceasta, când UNESCO urmează să recunoască oficial procesul de fabricare a băuturii ca patrimoniu cultural imaterial.

    Koichi Maesako este producător de bere la Ishikawa Brewery.

    El spune că sake-ul din acest rezervor va fi gata într-o săptămână sau cam așa ceva.

    Este realizat cu tehnici străvechi care stau la baza listei UNESCO.

    Aceasta include utilizarea unui mucegai culinar special cunoscut sub numele de koji.

    Și utilizarea unui proces unic de fermentație în trei etape.

    Maesako spune că există un precedent care să spere că mișcarea UNESCO ar putea ajuta vânzările:

    „De când mâncarea noastră a fost listată de UNESCO, bucătăria japoneză s-a răspândit în întreaga lume. Sper că același lucru se va întâmpla și cu sake-ul. Fabrica noastră de bere înregistrează o creștere a exporturilor și sperăm că listarea UNESCO va accelera această tendință și va duce la o creștere mai mare a vânzărilor în străinătate.”

    Dar scăderea cererii interne nu este singura provocare pentru producătorii de sake din Japonia.

    Vremea extrem de caldă a avut, de asemenea, o recoltă slabă de orez, care a afectat calitatea cerealelor și a condus la creșterea prețurilor.

    Acest lucru a făcut să fie dificil să produci un produs accesibil.

    Acum, UNESCO urmează să aprobe oficial lista sake-ului la o întâlnire din Paraguay săptămâna aceasta.

    Cu exporturile deja în creștere, producătorii de bere speră că băutura va urma sushi-ul în cucerirea piețelor globale.