Tag: economice

  • O altercație izbucnește la o întâlnire la nivel înalt a unei uniuni economice dominate de Rusia

    MOSCOVA (AP) — O întâlnire bine scrisă a alianței economice dominată de Rusia a mai multor națiuni ex-sovietice a avut loc joi pentru scurt timp, când doi lideri s-au implicat în ceartă în timpul unei transmisiuni în direct a evenimentului.

    Președintele rus Vladimir Putin și alți șefi de state au participat la reuniunea Uniunii Economice Eurasiatice, care include Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan.

    Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan, care a căutat din ce în ce mai mult să reducă treptat legăturile țării sale cu Moscova și să creeze relații mai strânse cu Occidentul, s-a alăturat întâlnirii prin link video după ce și-a anulat călătoria în urma unui test pozitiv pentru COVID-19.

    Știri de încredere și delicii zilnice, chiar în căsuța dvs. de e-mail

    Vedeți singuri — The Yodel este sursa de destinație pentru știri zilnice, divertisment și povești de bine.

    Sesiunea atent coregrafiată dintr-o stațiune de lângă Sankt Petersburg a deviat din scenariu când președintele belarus Alexander Lukașenko, a cărui țară preia președinția rotativă a grupării economice din Armenia, l-a îndemnat pe Pashinyan să viziteze Belarus pentru următoarea întâlnire a uniunii.

    Pashinyan a răspuns că intenționează să participe la întâlnirea din Belarus prin apel video, după care Lukașenko a insistat pentru o explicație și chiar s-a oferit să trimită un avion pentru a conduce delegația armeană în capitala Belarusului.

    Pashinyan a subliniat apoi decizia sa anterioară de a îngheța vizitele la nivel înalt în Belarus din cauza sprijinului lui Lukașenko pentru rivalul Armeniei, Azerbaidjan.

    „Nu cred că acesta este formatul potrivit pentru a discuta aceste probleme”, a adăugat Pashinyan.

    Dar Lukașenko a continuat să se certe și Pașinian sa repezit. Putin, care stătea lângă Lukașenko, și alți lideri au urmărit altercația într-o tăcere de piatră.

    Uniunea Economică Eurasiatică a fost înființată în urmă cu un deceniu pentru a încuraja legături de afaceri mai strânse și pentru a facilita comerțul între membrii săi, dar a fost afectată de conflicte economice și de altă natură între membri.

  • Trump a făcut promisiuni economice majore în 2024. Jucătorii globali își spun cuvântul în 2025.

    Președintele ales Donald Trump și-a dublat multe dintre promisiunile economice în săptămânile de la victoria sa, dar se va îndrepta către 2025 pentru a se confrunta cu jucători mondiali redutabili care ar putea avea alte planuri.

    Trump revendică un mandat și face planuri pentru a trece printr-o agendă agresivă de priorități economice chiar și pe fondul întrebărilor dacă forțele externe vor permite acest lucru – pe lângă caracterul practic și înțelepciunea acelor priorități.

    Cu privire la cel puțin o problemă, Trump pare dispus să abordeze cel puțin retoric.

    „Avem un mic progres”, le-a spus Trump reporterilor la începutul acestei luni despre încheierea războiului din Ucraina, dar a adăugat: „Este unul greu”.

    Comentariile mai nuanțate despre un război care a zguduit piețele globale de energie și alimente vin după luni în care campania electorală Trump a promis nu numai că va pune capăt războiului cu ușurință, ci și că o va face chiar înainte de a-și prelua mandatul.

    TOPSHOT - Fostul președinte al SUA și candidat republican la președinție, Donald Trump, face gesturi după ce a vorbit în timpul unui eveniment din noaptea alegerilor la Centrul de Convenții West Palm Beach din West Palm Beach, Florida, pe 6 noiembrie 2024. Fostul președinte republican Donald Trump și-a încheiat un nou mandat la Casa Albă la începutul zilei de 6 noiembrie 2024, având nevoie doar de câteva voturi electorale pentru a-l învinge pe vicepreședintele democrat Kamala Harris. (Foto de Jim WATSON/AFP) (Foto de JIM WATSON/AFP prin Getty Images)
    Donald Trump a făcut un gest în timpul unui eveniment din noaptea alegerilor în Florida, pe 6 noiembrie 2024. (JIM WATSON/AFP prin Getty Images) · JIM WATSON prin Getty Images

    Președintele ales se menține ferm în alte domenii deocamdată, dar o serie de situații din viața reală mai complexe decât a sugerat adesea discursul său de campanie.

    În ceea ce privește comerțul, liderii mondiali și factorii de decizie de la Washington caută deja să neutralizeze promisiunile expansive ale lui Trump privind tarifele, în special speranța sa de tarife generale pentru întreaga lume.

    În ceea ce privește impozitele, deținătorii de obligațiuni guvernamentale americane și conservatorii fiscali ar putea să nu fie dornici să accepte planurile de reducere a impozitelor lui Trump, dacă asta înseamnă un nou râu de cerneală roșie guvernamentală.

    Și companiile petroliere nu au un pariu sigur pentru a-și îndeplini angajamentul lui Trump de a face producția de energie să crească vertiginos.

    Poate că întrebarea cheie pentru anul următor este dacă Trump poate înclina lumea în fața voinței sale cu privire la aceste probleme sau dacă, în cele din urmă, va fi forțat să se aplece.

    Problema care planează în mare parte din agenda economică a lui Trump este datoria națională în creștere a Americii, care a depășit recent pragul de 36 de trilioane de dolari și i-a determinat pe organele de pază bugetare să spună că orice factură din anii următori trebuie plătită integral.

    Este mult mai ușor de spus decât de făcut când vine vorba de taxe.

    Trump a promis o serie amețitoare de reduceri, inclusiv noi reduceri ale tarifelor individuale și corporative. Chiar în această săptămână, el a promis că va pune în aplicare „cea mai mare reducere de taxe din istoria țării noastre”.

    Detaliile sunt rare și cel mai apropiat lucru de o filă totală vine de la Comitetul pentru un buget federal responsabil. Descoperă că promisiunile lui Trump ar putea costa mai mult de 9 trilioane de dolari în următorul deceniu.

    Ceea ce nimeni nu știe este când (sau dacă) datoria devine o problemă inevitabilă pentru el.

    Unii spun că lucrurile ar putea merge cel puțin puțin mai sus fără repercusiuni imediate pe piața de obligațiuni. Alții spun că creșterea economică rapidă va menține problema gestionabilă.

  • După „alegerile economice”, unii din GOP se îndreaptă împotriva alegătorilor clasei muncitoare

    Liderii republicani se grăbesc să-și folosească noua putere pentru a reduce sprijinul pentru vârstnici și asistența medicală pentru americanii de toate vârstele. Ari Melber de la MSNBC relatează și i se alătură Libby Casey, prezentatoare senior de știri pentru The Washington Post. (Lista de redare YouTube a lui The Beat: https://msnbc.com/ari Ari: / arimelber Beat merch: www.msnbc.com/Beat5)

  • Necazurile economice ale României alimentează ascensiunea extremei dreapta

    Într-un cartier muncitoresc din București, pensionari precum Ana Sandu așteaptă după-amiaza pentru a cumpăra alimente când prețurile sunt mai mici, deoarece inflația atenuează speranțele unei vieți mai bune în statul UE care se îndreaptă spre alegeri cheie.

    În mod tradițional loial social-democraților, Sandu, în vârstă de 65 de ani, nu are încredere că orice guvern va oferi un remediu. Ea a făcut aluzie că îl favorizează pe concurentul de extremă-dreapta Călin Georgescu într-un scrutin prezidențial din 8 decembrie.

    Trăind cu o pensie lunară de aproximativ 400 de dolari, bolnavă de diabet și cu un soț bolnav de Parkinson, Sandu depinde de banii trimiși de fiul ei care lucrează în străinătate.

    România este una dintre cele mai sărace țări din Europa și cheltuiește peste 300 de lei (60 de dolari) doar pe medicamente și cel puțin 150 de dolari pe energie electrică, apă și alte utilități.

    “Nici măcar nu mă gândesc să cumpăr carne. Cumpăr legume”, a spus ea.

    „Vin la bazar după-amiaza pentru că este mai ieftin”, a spus ea arătând un sac de struguri care a costat doar 6 lei (1 dolar).

    În timp ce inflația din România a scăzut de la 10% anul trecut, aceasta rămâne ridicată, cu prețuri de consum la o rată anuală de 5,1% în octombrie, potrivit biroului de statistică al UE.

    Politicienii de extremă dreapta se bazează pe furia alegătorilor față de economie pe fondul incertitudinii politice după victoria șoc a lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale.

    România se pregătește pentru alegeri legislative duminică, plus turul doi dintre Georgescu, un admirator al președintelui rus Vladimir Putin, și un candidat de centru pro-european.

    Curtea Constituțională a României ar putea încă anula votul din 8 decembrie.

    -'Am nevoie de mai mult timp'-

    „Toate aceste alegeri sunt foarte importante pentru viitor și pentru rezolvarea uneia dintre problemele economice cheie ale României în prezent, și anume inflația”, a declarat pentru AFP Cristian Valeriu Păun, profesor de finanțe internaționale la Universitatea de Studii Economice din București.

    El a spus că inflația este strâns legată de deficitul excesiv al României. Raportul datorie/PIB este aproape de 55% acum și se înrăutățește pe zi ce trece.

    Există soluții precum restrângerea limitării evaziunii fiscale și accelerarea reformelor, precum și liberalizarea pieței și privatizarea companiilor de stat, a spus el.

    „Din păcate, toate aceste soluții logice au nevoie de mai mult timp decât are România și de un guvern și un parlament foarte hotărâți care să le pună în aplicare cu hotărâre”.

    Radu Burnete, director executiv la confederația Concordia a companiilor private din România, a spus că deficitul bugetar al României trebuie tratat „urgent”, dar a adăugat „niciun candidat nu a vorbit deschis despre acest elefant în sală”.

    -“Sperand in mai bine”-

    Pentru Burnete, victoria în primul tur a lui Georgescu a fost determinată de problemele economice și de factori, de la calitatea proastă a serviciilor publice, până la birocrația slabă și managementul prost al companiilor de stat.

    „Pe măsură ce frustrarea a crescut și candidații de masă nu au reușit să convingă, o nouă față a devenit atrăgătoare pentru un segment mare al populației, în ciuda lipsei totale de simț economic în platforma lor politică”, a spus el.

    El a spus că viitorul României se află în UE și NATO, dar trebuie să se ocupe mai bine de economia.

    „România are nevoie urgentă de reforme care necesită voință politică și angajament pentru a face față provocărilor economice actuale”, a spus el pentru AFP.

    Întors în piață, și Adrian Dragnea, căsătorit cu un băiat de trei ani, și-a dorit o viață mai bună.

    „Nu suntem la limita supraviețuirii, dar cu siguranță nu este ceea ce ne dorim de la viață”, a spus el.

    Bărbatul de 39 de ani a spus că a înțeles că problemele economice ale României nu se vor rezolva peste noapte.

    „Vom trece printr-o perioadă dificilă… Oamenii se așteaptă ca totul să fie roz într-o singură zi, dar acesta este un lucru pe termen lung”, a spus el.

    „Cu siguranță nu este ușor să-i vezi pe alții trăind de la o zi la alta într-o situație precară, dar nu poți ajuta cu adevărat decât să mergi la vot și să speri la mai bine”.

    str-fo/tw