Tag: conflict

  • Israelul și Hamas par aproape de un acord de încetare a focului. Acestea sunt punctele de conflict

    CAIRO (AP) — Israelul și Hamas par mai aproape decât au fost în luni de zile de a conveni asupra unui încetare a focului care ar putea înceta războiul de 14 luni din Gaza și ar putea aduce acasă zeci de oameni ținuți ostatici acolo.

    Dar părțile s-au apropiat înainte, doar pentru ca discuțiile să se prăbușească din cauza diferitelor dezacorduri. Această rundă de negocieri se confruntă și cu obstacole.

    Acordul va avea loc în etape și va include oprirea luptei, un schimb de ostatici israelieni captivi pentru prizonieri palestinieni și o creștere a ajutorului pentru Fâșia Gaza asediată, potrivit oficialilor egipteni, Hamas și americani. Ultima fază ar include eliberarea oricăror ostatici rămași, încheierea războiului și discuții privind reconstrucția.

    Știri de încredere și delicii zilnice, chiar în căsuța dvs. de e-mail

    Vedeți singuri — The Yodel este sursa de destinație pentru știri zilnice, divertisment și povești de bine.

    Deși Israelul și Hamas și-au exprimat optimismul că un acord este aproape, rămân puncte cheie legate de schimbul de ostatici cu prizonieri și de retragerea trupelor israeliene din Gaza, spun oamenii implicați în discuții.

    „Ei lucrează la numele ostaticilor care vor apărea în prima fază – numele prizonierilor care vor fi eliberați ca parte a schimbului. Și apoi câteva detalii specifice despre dispoziția forțelor israeliene în timpul încetării focului”, a declarat consilierul pentru securitate națională a Casei Albe, Jake Sullivan, miercuri, la emisiunea MSNBC „Morning Joe”.

    Iată o privire mai atentă asupra problemelor cheie care susțin o înțelegere:

    Eliberarea ostaticilor

    În timpul atacului din 7 octombrie 2023, asupra sudului Israelului, Hamas și alte grupuri au luat ostatici aproximativ 250 de oameni și i-au adus în Gaza. O armistițiul anterior în noiembrie 2023, au eliberat peste 100 de ostatici, în timp ce alții au fost salvați sau rămășițele lor au fost recuperate în ultimul an.

    Israelul spune că aproximativ 100 de ostatici rămân în Gaza – dintre care cel puțin o treime crede că au fost uciși în timpul atacului din 7 octombrie sau au murit în captivitate.

    Părțile beligerante se tocmesc despre care ostatici vor fi incluși într-o eliberare inițială, potrivit oficialilor egipteni și Hamas care au vorbit sub condiția anonimatului, deoarece discutau despre negocierile în curs. Au existat, de asemenea, dispute cu privire la câți ostatici vor fi incluși, a informat presa israeliană.

    Primul lot este de așteptat să fie alcătuit în mare parte din femei, persoane în vârstă și persoane cu afecțiuni medicale.

    De asemenea, premierul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu o presiune crescândă din partea familiilor ostaticilor pentru a obține un acord care să-i elibereze pe toți odată. Se tem că înțelegerea s-ar putea eșua sau că cei dragi care nu sunt eliberați imediat ar putea muri în captivitate.

    prizonieri palestinieni

    Ca parte a acordului, se așteaptă ca Israelul să elibereze sute de palestinieni întemnițați, inclusiv zeci care au fost condamnați în atacuri sângeroase.

    Israelul are o istorie de eliberare de prizonieri dezechilibre și sute au fost eliberate în acordul din noiembrie 2023. Dar oficialii care au vorbit cu AP spun că părțile încă nu sunt de acord cu privire la numărul exact și numele prizonierilor care urmează să fie eliberați. Hamas dorește să includă prizonierii de rang înalt.

    Coaliția de guvernare a lui Netanyahu include persoane dure care se opun unor astfel de eliberări, unii chiar promițând să renunțe la guvern dacă se fac prea multe concesii. Ei indică o eliberare de prizonieri în 2011, care l-a inclus pe fostul lider Hamas Yahya Sinwar, un creier al atacurilor din 7 octombrie, care a fost ucis de Israel în octombrie.

    Presa israeliană a raportat, de asemenea, că există diferențe în ceea ce privește dacă prizonierii mai serioși care sunt eliberați vor fi exilați în țări terțe.

    Palestinienii care se întorc acasă

    Războiul a strămutat aproximativ 90% din cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza, conform estimărilor ONU, sectorul nordic al teritoriului, puternic afectat, golit în mare parte de populația sa de dinainte de război.

    În timpul primei etape a acordului în curs de dezvoltare, Israelul este de așteptat să retragă trupele din centrele populației palestiniene și să permită unora dintre strămutați să se întoarcă acasă. Dar amploarea retragerii și numărul de persoane permise să se întoarcă trebuie încă stabilite, spun oficialii.

    Potrivit oficialilor egipteni și Hamas, Israelul este pregătit să permită oamenilor să se întoarcă la nord, în orașul Gaza, cel mai mare oraș al teritoriului. Dar nu vrea ca oamenii să se întoarcă mai în nord, în zonele apropiate de granița cu Israelul.

    Trupele israeliene rămân active în aceste zone, luptându-se cu ceea ce Israelul spune că sunt zone de insurgență. Israelul pare îngrijorat de faptul că militanții ar putea reînnoi atacurile de acolo în cazul în care persoanelor strămutate li se permite să se întoarcă.

    Dar criticii spun că Israelul are alte intenții. Netanyahu a luat în considerare o propunere controversată a foștilor generali de a goli nordul și de a-l opri de la ajutorul umanitar, ca parte a unui plan de a elimina de foame toți militanții care rămân acolo. Moshe Yaalon, un fost ministru israelian al apărării, a declarat că Israelul efectuează curățare etnică în acele zone din nordul Gazei.

    Netanyahu a mai spus că Israelul trebuie să mențină controlul pe termen lung asupra unei fâșii strategice de pământ de-a lungul graniței Gaza cu Egiptul, precum și libertatea trupelor israeliene de a opera împotriva militanților în viitor. Hamas cere o retragere completă ca parte a oricărui încetare a focului.

    Într-un interviu de joi, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că SUA continuă să spere că un acord poate fi finalizat înainte ca președintele Joe Biden să părăsească mandatul pe 20 ianuarie.

    „Toată lumea insistă asupra acestui lucru”, a spus Blinken pentru MSNBC. „Vrem să trecem peste linia de sosire. Vrem să ducem ostaticii acasă. Vrem să obținem o încetare a focului, astfel încât oamenii să poată avea în sfârșit ajutor în Gaza.”

    ___

    Goldenberg a raportat de la Tel Aviv, Israel. Corespondenții AP Matthew Lee și Aamer Madhani au contribuit la raportarea de la Washington.

  • 85% dintre copiii afectați de poliomielita trăiesc în zone de conflict

    Sănătate

    De Ziua Mondială a Poliomielitei, UNICEF si altele ONG-uri internaționale ca Salvați Copiii au ridicat alarma cu privire la starea alarmantă a poliomielitei în rândul copiilor din țările fragile și afectate de conflicte. În 2023, 85% dintre cei 541 de copii afectați de poliomielita la nivel global trăiau în aceste condiții precare.

    Acest lucru marchează o creștere semnificativă a cazurilor, infecțiile cu poliomielita din aceste regiuni s-au dublat cu mult în ultimii cinci ani, solicitând o atenție globală urgentă și o acțiune din partea organizațiilor din întreaga lume.

    Impactul conflictului asupra imunizării

    Conflictele în curs și crizele umanitare au perturbat grav programele de rutina de imunizare a copiilor. Conform UNICEFratele de vaccinare au scăzut de la 75% la doar 70%, cu mult sub acoperirea de 95% necesară pentru a obține imunitatea comunitară. Acest declin lasă boli precum poliomielita cu un punct de sprijin periculos, în special în zonele în care sistemele de sănătate se prăbușesc sub greutatea războiului și a instabilității.

    doamnă Catherine M. Russell, UNICEFDirectorul executiv al lui, a subliniat situația neplăcută, afirmând că copiii din zonele de conflict se confruntă nu numai cu violența, ci și cu reapariția bolilor care pot fi prevenite.

    Ea a notat, În multe țări, asistăm la prăbușirea sistemelor de sănătate și la distrugerea infrastructurii esențiale, subliniind că fără acțiuni urgente din partea Organizația Națiunilor Unite şi ONG-uri internaționalecopiii vor rămâne vulnerabili la boli care nu ar trebui să mai existe.

    Țările cele mai afectate de poliomielita

    Analiza arată că 15 din 21 de țări afectate de conflicte se luptă în prezent cu focare de poliomielita și majoritatea țărilor se află în Africa. Exemple notabile includ Afganistan, Republica Democrată Congo, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen.

    Aceste națiuni nu se confruntă doar cu crizele de sănătate, ci și cu violența continuă, ceea ce face din ce în ce mai dificilă furnizarea de servicii de asistență medicală și vaccinuri esențiale.

    În Gaza, de exemplu, UNICEF și partenerii au lansat campanii de vaccinare de urgență după revenirea poliomielitei după o absență de 25 de ani.

    La mijlocul lunii septembrie, aproape 600.000 de copii sub zece ani au fost vaccinați în prima rundă a unei campanii, deși violența a împiedicat eforturile suplimentare în regiunile nordice.

    Apeluri urgente la acțiune și sprijin din partea ONG-urilor și a donatorilor

    UNICEF, Salvați Copiiiși altele organizatii neguvernamentale își intensifică răspunsul de urgență pentru a combate creșterea cazurilor de poliomielita, desfășurând campanii de vaccinare din ușă în ușă care au ajuns la milioane de copii sub cinci ani.

    În Sudan, de exemplu, acoperirea vaccinării copiilor a scăzut de la 85% înainte de conflict la doar 53% în 2023, acoperirea în zonele active de conflict scăzând la doar 30%. UNICEF îndeamnă guvernele și părțile interesate să acorde prioritate eforturilor de vaccinare în aceste regiuni vulnerabile, subliniind necesitatea unor pauze umanitare, astfel încât lucrătorii din domeniul sănătății să poată administra vaccinuri în siguranță.

    Donații și sprijinul donatorilor globali joacă un rol vital în aceste eforturi, asigurând că copiii din zonele cele mai afectate primesc îngrijirea de care au nevoie. Caritate internațională organizațiile lucrează cu Organizația Națiunilor Unite pentru a asigura resurse suplimentare pentru a consolida programele de imunizare în zonele puternic afectate.

    Implicațiile globale ale reapariției poliomielitei

    Reapariția poliomielitei nu numai că amenință copiii din țările afectate, dar prezintă și riscuri pentru țările vecine. Pe măsură ce poliomielita se răspândește în medii fragile, poate trece cu ușurință granițele, afectând zonele până acum libere de poliomielite și sporind preocupările pentru securitatea globală a sănătății.

    Scăderea globală a ratelor de imunizare a copiilor exacerbează și mai mult această problemă, ducând la focare chiar și în țări care au eradicat cu succes boala de ani de zile.

    UNICEFîmpreună cu Inițiativa Globală de Eradicare a Poliomielitei și Gavi, Alianța Vaccinuluilivrează anual peste un miliard de doze de vaccinuri împotriva poliomielitei. Cu toate acestea, a crescut donatii și sprijin susținut din partea organizatii neguvernamentale sunt cruciale pentru combaterea eficientă a acestei reapariții și prevenirea altor focare.

    Concluzie: un apel la acțiune colectivă

    Pe măsură ce sărbătorim Ziua Mondială a Poliomielitei, este evident că sunt necesare acțiuni urgente pentru a aborda numărul tot mai mare de cazuri de poliomielita în rândul copiilor care trăiesc în țări fragile și afectate de conflicte. UNICEF, Salvați Copiiiși altele ONG-uri internaționale solicită părților interesate globale să ridice eradicarea poliomielitei pe agendele politice și să acorde prioritate soluțiilor inovatoare pentru stimularea campaniilor de imunizare.

    În timp ce lupta împotriva poliomielitei este cea mai dură în condițiile cele mai dificile, eradicarea este încă la îndemână dacă guvernele, caritate organizații, și donatori raliune împreună cu angajament și acțiune coordonată. Prin amplificarea sprijinului și a resurselor, putem proteja cei mai vulnerabili copii din lume și putem elimina definitiv poliomielita.