Tag: capacitățile

  • Rusia a folosit pentru prima dată racheta sa hipersonică Oreshnik. Care sunt capacitățile sale?

    Videoclipul silențios alb-negru al camerei de supraveghere a atacului rusesc cu rachete din orașul ucrainean Dnipro a fost scurt, dar înfiorător: șase bile uriașe de foc au străpuns întunericul și s-au izbit în pământ cu o viteză uluitoare.

    La câteva ore de la atacul din 21 noiembrie asupra instalației militare, președintele rus Vladimir Putin a făcut pasul rar de a vorbi la televiziunea națională pentru a se lăuda cu noua rachetă hipersonică. El a avertizat Occidentul că următoarea sa utilizare ar putea fi împotriva aliaților NATO ai Ucrainei, care au permis Kievului să-și folosească rachetele cu rază mai lungă de acțiune pentru a lovi în interiorul Rusiei.

    Putin a spus că racheta a fost numită „Oreshnik” – rusă pentru „alun”.

    Știri de încredere și delicii zilnice, chiar în căsuța dvs. de e-mail

    Vedeți singuri — The Yodel este sursa de destinație pentru știri zilnice, divertisment și povești de bine.

    O privire asupra armei, a modului în care se încadrează în planul de luptă al Moscovei și a mesajului politic pe care Rusia dorește să trimită folosind-o:

    Ce se știe despre Oreshnik?

    Un zâmbet mulțumit a apărut pe chipul lui Putin în timp ce acesta a descris modul în care Oreshnik-ul se îndreaptă spre țintă cu o viteză de 10 ori mai mare decât sunetul, sau Mach 10, „ca un meteorit” și a susținut că este imun la orice sistem de apărare antirachetă. Oficialii militari ucraineni au spus că a ajuns la 11 Mach.

    Generalul Serghei Karakayev, șeful Forțelor de rachete strategice ale Rusiei, a declarat că Oreshnik-ul poate transporta focoase nucleare sau convenționale și are o rază de acțiune pentru a atinge orice țintă europeană.

    Pentagonul a spus că Oreshnik este un tip experimental de rachetă balistică cu rază intermediară sau IRBM, bazată pe racheta balistică intercontinentală RS-26 Rubezh sau ICBM a Rusiei. Atacul a marcat prima dată când o astfel de armă a fost folosită într-un război.

    Rachetele cu rază intermediară pot zbura între 500 și 5.500 de kilometri (310-3.400 de mile). Astfel de arme au fost interzise în temeiul unui tratat din epoca sovietică pe care Washingtonul și Moscova l-au abandonat în 2019.

    Direcția Principală de Informații a Ucrainei a declarat că racheta avea șase focoase, fiecare transportând șase submuniții. Sarcina sa utilă de focoase care pot fi vizate independent, precum un grup de alune care cresc pe un copac, ar putea fi inspirația pentru numele rachetei.

    Videoclipul atacului părea să arate șase focoase înconjurate de nori de plasmă care ploua într-o coborâre înfocată. Cele șase submuniții eliberate de fiecare focos se pare că erau neînarmate, dar aveau o energie cinetică mare, estimată a furniza o forță distructivă echivalentă cu tone de explozibili.

    Putin a susținut că arma este atât de puternică încât utilizarea mai multor astfel de rachete – chiar și echipate cu focoase convenționale – ar putea fi la fel de devastatoare ca o lovitură nucleară. Este capabil să distrugă buncărele subterane „la trei, patru sau mai multe etaje mai jos”, s-a lăudat el, amenințănd că o va folosi împotriva districtului guvernamental din Kiev.

    Serviciul de Securitate al Ucrainei a arătat pentru The Associated Press epava rachetei — fire carbonizate, stricate și o structură de avion cenușie – la uzina Pivdenmash a Dnipro, care a construit rachete când Ucraina făcea parte din Uniunea Sovietică. Nu au existat victime în atac, iar autoritățile nu au descris pagubele aduse centralei. Ei au spus că racheta a fost trasă de la a 4-a rachetă de testare a rachetelor Kapustin Yar din regiunea rusă Astrakhan de la Marea Caspică.

    Ce alte rachete a folosit Rusia?

    Rusia a folosit un sortiment de rachete pentru a lovi Ucraina de la începutul invaziei sale în februarie 2022, dar niciuna nu a avut raza și puterea lui Oreshnik.

    Acestea au inclus rachete de croazieră subsonice cu rază lungă de acțiune care transportă aproximativ 500 de kilograme (1.100 de lire sterline) de explozibili, suficienți pentru a provoca daune semnificative centralelor electrice ucrainene și alte infrastructuri cheie. Rachetele de croazieră cu aripi, propulsate cu reacție, au o rază de acțiune de până la 2.500 de kilometri (1.550 de mile), capabile să ajungă în toată Ucraina.

    Rusia a folosit, de asemenea, roiuri de drone ieftine, proiectate de Iran, care transportă doar aproximativ 50 de kilograme (110 de lire sterline) de explozibil. Dronele care zboară lent sunt relativ ușor de interceptat, dar Rusia le-a folosit zeci de ele la un moment dat pentru a copleși apărarea ucraineană și a distrage atenția de la rachetele de croazieră lansate simultan.

    Pentru unele ținte prioritare, Rusia a folosit rachete mai rapide și mai puternice, inclusiv racheta balistică cu rază scurtă de acțiune Iskander, lansată la sol, cu o rază de acțiune de 500 de kilometri (310 mile).

    Pentru ținte deosebit de importante, Moscova a folosit racheta balistică hipersonică Kinzhal lansată de aer. Viteza sa mare – capabilă să atingă pentru scurt timp Mach 10 – și capacitatea de a manevra în zbor îl ajută să evite apărarea antiaeriană, deși Ucraina susține că a doborât câteva dintre ele.

    Oreshnik este chiar mai greu de interceptat decât Kinzhal. Poate provoca daune semnificativ mai grele din cauza focoaselor sale multiple de înaltă energie.

    Ce mesaj transmite Putin cu Oreshnikul?

    Putin a descris Oreshnik-ul ca un răspuns la faptul că SUA și Marea Britanie au permis Ucrainei să-și folosească armele cu rază mai lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul rus, o mișcare despre care a spus că a dat „elemente cu caracter global” conflictului.

    „Credem că avem dreptul să ne folosim armele împotriva instalațiilor militare ale țărilor care permit folosirea armelor lor împotriva instalațiilor noastre”, a spus el.

    Dmitri Medvedev, șef adjunct al Consiliului de Securitate al lui Putin, a declarat că Oreshnik ar putea atinge ținte în Europa în câteva minute, provocând daune „catastrofale”. „Adăposturile împotriva bombelor nu vă vor salva”, a postat el pe canalul său de aplicație de mesagerie.

    Presa de stat rusă l-a lăudat pe Oreshnik, susținând că va dura doar 11 minute pentru a ajunge la o bază aeriană din Polonia și 17 minute pentru a ajunge la sediul NATO de la Bruxelles. Au apărut tricouri cu imagini cu Putin și Oreshnik și i s-a spus la un briefing că un cuplu plănuia să-și numească fiica după rachetă.

    Expertul militar Mathieu Boulègue de la Chatham House din Marea Britanie a spus că, deși Oreshnik-ul nu schimbă jocul pe câmpul de luptă, „în ceea ce privește războiul psihologic, funcționează grozav” în îndeplinirea obiectivului Kremlinului de a speria publicul occidental.

    Atacul din 21 noiembrie a avut loc la două zile după ce Putin a semnat o versiune revizuită a doctrinei nucleare a Rusiei, care a scăzut pragul de utilizare a armelor nucleare. Doctrina permite un potențial răspuns nuclear al Moscovei chiar și la un atac convențional asupra Rusiei de către orice națiune care este susținută de o putere nucleară.

    Utilizarea Oreshnikului a fost o expresie a furiei Moscovei față de utilizarea rachetelor occidentale cu rază mai lungă de acțiune și un semnal către Ucraina și președintelui ales Donald Trump că Rusia își va urmări obiectivele, indiferent de sprijinul acordat Kievului, a spus James J. Townsend, membru senior la Centrul pentru Noua Securitate Americană.

    „Acesta este un mesaj foarte puternic transmis”, a spus Townsend. „Îi arată lui Trump cât de serios arată Rusia cu privire la ceea ce a făcut administrația Biden și cât de serios privesc și cât de supărați sunt pentru acest tip de asistență.”

    Avertismentul lui Putin cu privire la potențiale atacuri asupra activelor NATO vine în urma apelurilor soimilor ruși pentru astfel de atacuri pentru a-i forța pe aliații Ucrainei să dea înapoi.

    Spre deosebire de alte arme convenționale rusești cu o rază mai scurtă de acțiune, Oreshnik oferă capacitatea de a lansa o lovitură puternică, convențională oriunde în Europa, oferind Kremlinului un nou instrument de escaladare fără a-și folosi arsenalul nuclear. Nu va exista nicio modalitate de a ști dacă Oreshnik poartă un focos nuclear sau convențional înainte de a atinge ținta.

    „Inamicul trebuie să înțeleagă că suntem gata să facem pașii cei mai hotărâți și să lovim mai întâi teritoriul membrilor NATO cu arme convenționale”, a declarat Serghei Karaganov, un expert politic care consiliază Kremlinul. „În același timp, îi vom avertiza că, dacă reacţionează la acel atac într-un mod escalator, o lovitură nucleară va ajunge pe locul al doilea, iar un al treilea val va viza bazele americane”.