Author: admin

  • The assisted dying debate: Charles Falconer and the Observer’s Sonia Sodha tackle the issues | Assisted dying

    Charles Falconer: The current law has been abandoned. The director of public prosecutions (DPP) will not prosecute those motivated by compassion as long as they are not healthcare professionals, despite the fact they are committing a crime to which they have no defence, with a maximum of 14 years in prison.

    This half-law brings unnecessary suffering. People fear death because they cannot control its timing or form, and the medical profession can’t help. People go to Switzerland to die earlier than they want, often alone. Those who cannot afford or do not have the energy to go to Switzerland take steps like hoarding pills to take their own lives, often alone to protect their loved ones.

    People can suffer horribly in their final illness because the doctor cannot provide help for them to end the agony, when it is conspicuously the compassionate course.

    Those who love them who do help often face an investigation and then an agonising wait as the DPP decides whether they are to be prosecuted.

    The terminally ill should have a choice. If they want help they should be given it. Most won’t. There need to be safeguards to ensure that there is no pressure to have an unwanted assisted death.

    Kim Leadbeater’s terminally ill adults (end of life) bill, published on Tuesday, contains robust safeguards – better than anywhere else in the world: two doctors and a high court judge have to be satisfied that the choice is freely made by ­someone with capacity to make that choice.

    Countries where there are assisted dying laws for the terminally ill show that these laws do not lead to cases of coercion. The safeguards work. The inadequacy of palliative care in some parts of those countries does not lead to reluctant early deaths. Rather it leads to less fear and suffering. And to an improvement in palliative care.

    Kim’s law does not extend to ­people who are suffering unbearably through some chronic condition but are not terminally ill. Her law is only for those who are dying within six months.

    Throughout the world, up to 300 million people have assisted dying laws. Where those laws start with terminal-illness-only provisions, that is where they stick. There is no slippery slope. That slippery slope occurs where the law is an ­unbearable-suffering law, and what constitutes unbearable suffering becomes a difficult line to draw. That is not this case. Our courts have made crystal clear that it is for our parliament to decide the ambit of an assisted dying law.

    Kim’s law with pre-assistance safeguards is a safer, more compassionate law than the current one. Parliament should make the change.

    MPs will debate Labour MP Kim Leadbeater’s Terminally Ill Adults (End of Life) Bill on 29 November. Photograph: Ben Whitley/PA

    Sonia Sodha: You set out the case very powerfully and, like you, I’m hugely sympathetic to those with terminal conditions who want medically assisted suicide to be legalised. I can think of situations where I’d want it for myself. But parliament shouldn’t legislate unless it’s confident it can be done safely. I don’t believe this bill achieves that.

    I’m not sure we can prevent people choosing assisted suicide because they feel they are a burden or would rather pass money on to their kids than spend it on care. Even more concerning, I don’t think the bill’s safeguards – approval by two doctors and a high court judge – would reliably detect if someone was being coerced, pressured or nudged into killing themselves. Coercive control can be extremely difficult to identify, including by victims.

    High court judgments show family judges sometimes fail to investigate coercive control even where it’s alleged, which it may not always be in assisted-dying situations. It’s difficult to prove coercive behaviour in the criminal courts.

    Busy doctors aren’t well placed to detect coercive control. If a doctor has no concerns, on what basis would a judge investigate? What if one adult child suspects their sick parent is in a coercive relationship with another adult child: how would they raise their concerns with the court, what resources would they need to do so, and what if they don’t find out their parent has opted for assisted suicide until it’s too late? The World Health Organization (WHO) estimates that one in six older people experience abuse.

    I worry that limiting assisted ­suicide to those with terminal conditions with less than six months to live is more subjective than might appear. In Oregon, doctors who controversially regard anorexia as sometimes terminal have approved assisted dying for patients, to the horror of survivors who say doctors can give up too easily on them.

    Predicting life expectancy is a guesstimate. Some doctors could apply these criteria expansively – on what basis should a judge intervene? Experienced KCs believe the bill could be subject to expansion by the courts via discrimination-based challenges under the European Convention on Human Rights.

    These are just some of the substantial risks that worry me. As Wes Streeting highlighted this week, NHS resources are regrettably limited. Better palliative care can’t make death easier for everyone, but it could for many. While 300 people a day are estimated to die without the palliative care they need, I think this should be the priority.

    Actor and assisted dying campaigner Diana Rigg with her daughter Rachael Stirling, who spoke to the Observer last year about her mother’s final months. Photograph: Jane Bown

    CF You are hugely sympathetic to those with terminal conditions who want to be medically assisted to take their own life. Your reservation is that parliament should only legislate where it can be done safely. And your concerns are that people will be pressured into an assisted death either by feeling a burden or from being pressured, whether by coercive control or otherwise.

    A significant number of countries have had assisted dying legislation for the terminally ill, some for more than a quarter of a century. Fears such as you express were expressed there before introduction. But they have not been realised. There is no evidence that in those countries people are being pressured.

    Kim’s bill has more safeguards here than anywhere else. Oregon has had an assisted dying law for the terminally ill for 27 years. Many doctors were opposed before introduction. Now there is widespread acceptance that it has worked well and people are not being coerced.

    Is that because the authorities are not picking up coercion? I very much doubt it. The people operating the law don’t think so.

    Anyone with experience of terminally ill people will know that for some, becoming dependent on those they love is utterly unbearable.

    Like everyone, I’m in favour of more and better palliative care. Like so many people opposing the bill, you make the false point that it’s either/or. It isn’t. Experience from many countries is that an assisted dying law for the terminally ill leads to improved palliative care because of greater focus on end of life.

    I welcome your sympathy. There is a real opportunity now to make terminal illness a less horrific experience for a significant number of people. I so hope you will join us in supporting this important reform.

    SS You say there’s no either/or when it comes to legalising medically assisted suicide or addressing the palliative care crisis. That’s not true in a world of limited resources where the NHS is failing to provide tens of thousands of people a year with care that would reduce pain and suffering towards the end of life. Do you agree that unless this is fixed first, people will opt for assisted suicide because they can’t access care?

    skip past newsletter promotion

    If you don’t think it’s an either/or, why haven’t you and Labour colleagues sought assurances from the chancellor that she will invest the billions a year needed to ensure everyone can access the palliative and social care they require? No doctor should have to tell patients that resource constraints mean they can’t alleviate their pain, but they can offer assistance to end their life. This is an important reason why the Association for Palliative Medicine is opposes the bill.

    It’s thought that a third of female suicides could be related to domestic abuse. Domestic abuse campaigners believe there are 130 “hidden homicides” a year in which women are murdered by a partner or relative, yet their deaths are recorded as accidental or suicide. I know from colleagues the painstaking journalism required to investigate just one of these cases; the idea that the light-touch monitoring we see abroad would capture coercion where it occurs is extraordinarily naive. A review of Oregon’s monitoring revealed concerning gaps in information.

    On Thursday the former president of the high court family division, Sir James Munby, published detailed analysis of the bill’s judicial safeguards and concluded they fall “lamentably short”. He said: “Only those who believe implicitly in judicial omniscience and infallibility … can possibly have any confidence in the efficacy of what is proposed” and pointed out that, even assuming an application takes only two hours, assisted dying applications would overwhelm the capacity of the family division. On what basis do you disagree with his assessment?

    Health secretary Wes Streeting says ‘some may be coerced into taking their own lives sooner than they would have liked’. Photograph: Wiktor Szymanowicz/Future Publishing/Getty Images

    CF It is not right to delay correcting the suffering caused by the current law until palliative care has significantly improved across the UK.

    The Commons select committee on health and social care, which was genuinely neutral on the issue, produced a report in February 2024 charting the course of the jurisdictions which had introduced terminal illness/assisted dying laws. In not one country was their any evidence either of abuse or despair at the lack of palliative care as a driving force.

    You appear to think that assisted dying will be part of domestic abuse. You dismiss the absence of evidence of this from any relevant jurisdiction as “extraordinarily naive”. The evidence is overwhelming that terminal illness/assisted dying laws relieve the suffering of the dying without being abused.

    Complaints about those laws focus on safeguarding excluding too many people from assistance. Kim’s law is the most safeguarded of all.

    Finally, the views of Sir James Munby that the safeguards are inadequate and would overwhelm the judicial system. Not the conclusion from other, less safeguarded, jurisdictions. Your fears were expressed in all these other countries. They did not come to pass. We should be guided by the best evidence.

    SS I agree there’ll always be some people who want medical assistance to end their own lives even if palliative care were as good as it could be; their wishes are important. But the question remains whether it can be legalised safely in a way that doesn’t lead to others being coerced or pressured into state-sanctioned suicide.

    The select committee report was clear it can’t provide a definitive answer to a range of questions, including how effective safeguards against coercion are. The one jurisdiction MPs visited was Oregon; like me they expressed concern at incomplete data. More generally, they found hesitation among healthcare professionals about whether it’s possible to safeguard everyone. Absence of evidence of abuse doesn’t constitute evidence that it isn’t happening. In Ontario, it’s been reported that compliance concerns were raised regarding a quarter of assisted suicide providers last year.

    More international evidence is needed on the effectiveness of safeguards and how we would monitor and investigate coercion in the UK. So many unanswered questions have been posed by doctors and lawyers about the bill: I wonder if we could agree that the fact there’s been so little pre-legislative consultation, analysis and scrutiny is far from ideal? And that a better first step would be a royal commission of experts charged with looking at whether and how medically assisted suicide can be legalised safely?

    CF The question parliament faces is whether to legalise the provision of assistance to take their own life for those who are facing death from a terminal illness.

    There is no disagreement, certainly between the two of us, that the current law causes huge suffering for many people and those they love because they cannot have that assistance. And there is no ­disagreement between us that there need to be robust safeguards to prevent abuse. The disagreement appears to be that you are not convinced that the safeguards will be adequate.

    There is literally no evidence from any jurisdiction where there is a ­terminal illness/assisted dying law that their safeguards don’t work. And by working I mean preventing coercion, and ensuring only patients with capacity receive the assistance.

    There have been 25 years of these laws in other countries. This is not a precipitate rush to change. It’s a long delayed and necessary reform where Kim’s bill takes the most cautious approach.

    SS I agree the biggest disagreement between us is on whether safeguards could work in detecting coercion or pressure, and on whether the limits in the bill would be subject to expansion by doctors making subjective judgments, or by the courts responding to discrimination-based challenges.

    I don’t think there’s the evidence to support the claim it can be done safely, and I think the burden of proof is on proponents of changing the law to show it doesn’t come with very significant risks. There’s no reversing the decision on medically assisted suicide, which is why it’s paramount parliament only legalises it if it’s confident the safeguards will work.

    Despite our disagreement I’m grateful for the opportunity to discuss this with you so openly and respectfully, and I hope our readers will find our exchange illuminating regardless of their own views.

  • 5 mici ritualuri de dimineață care nu includ antrenamentul | Inteligență și încântare

    Publicat inițial în iulie 2019

    M-am străduit mult să fac mici schimbări în viața mea de zi cu zi. Fiind cineva care și-a propus constant să fierbe oceanul, aceasta este o mare afacere.

    De când am acceptat ideea că obiceiurile mici se transformă în schimbări majore, m-am trezit fascinat de a face schimbări simple în rutina mea – să beau apă cu lămâie dimineața, să fac planuri de masă și să țin jurnal timp de zece minute când mă trezesc înainte. făcând orice altceva.

    Prin acest proces, am învățat că ceea ce evităm este probabil ceea ce avem cea mai mare nevoie.

    O parte din mine simte că, concentrându-mă pe aceste lucruri minuscule, îmi iau timp de la planurile mele mari. Dar timpul pe care obișnuiam să-l petrec gândindu-mă la obiective mari pentru viitorul meu — noaptea, într-o duminică, când scriu asta — era timpul în care criticam cum mă descurc ca lider, ca mamă, ca o soție, ca o femeie. Când am lăsat planurile mele mari să ocupe centrul atenției în loc să mă gândesc la lucrurile mici și directe pe care le pot face pentru a avea grijă de mine și de familia mea, a fost doar în detrimentul meu; în acele cazuri, m-am judecat cu criticul meu interior, judecătorul și juriul.

    Evaluarea lucrurilor mărunte este exact opusul fierberii oceanului. Este vorba despre a aștepta cu nerăbdare ceea ce este chiar în fața ta, cum ar fi ceea ce vei mânca la micul dejun sau ce plănuiești să te îmbraci dimineața.

    Evaluarea lucrurilor mărunte este exact opusul fierberii oceanului. Este vorba despre a aștepta cu nerăbdare ceea ce este chiar în fața ta. . .

    Acum că implementarea unor obiceiuri mici, incrementale a devenit un obiectiv central al meu, mi-am schimbat întreaga perspectivă asupra modului în care îmi petrec diminețile.

    5 mici ritualuri de dimineață după care jur

    1. Vizualizează ce vrei de la ziua ta.

    Dacă ești ca mine, s-ar putea să nu-ți dai seama că o faci 90% din timp. Mă trezeam și lăsam orice e-mail sau foc metaforic ardea cel mai puternic să dicteze care este cea mai mare prioritate. Problemele apar atunci când nu ne conectăm cu noi înșine și articulăm ce fel de zi avem nevoie. Nu numai că este imposibil să facem față tuturor sarcinilor care necesită atenția noastră, dar devine și dificil să găsim timp pentru îngrijire personală și familie.

    2. Exersează să fii prezent și conștient de moment.

    Puteți face acest lucru prin meditație sau în timp ce pregătiți micul dejun. Ideea este să te observi și să ții cont de micile detalii din jurul tău. Această practică mă ajută să mă conectez cu mine și să găsesc recunoștință pentru tot ceea ce iau adesea ca de la sine înțeles.

    3. Scrie pagini de dimineață.

    Paginile de dimineață sunt în esență intrări de jurnal de formă lungă care constau în gândurile tale din fluxul conștiinței. Nu există o modalitate greșită de a le face și sunt doar pentru ochii tăi. Îmi place această practică ca o modalitate de a elimina orice negativitate persistentă în jurul a ceea ce ar putea merge prost în timpul zilei. Mă ajută să recunosc gândurile negative fără a le oferi puterea de a-mi controla restul zilei.

    4. Spune autoafirmări.

    Afirmațiile de sine au fost dovedite științific că funcționează, în special pentru cei care lucrează spre o viziune concentrată asupra viitorului. A spune afirmații cu voce tare vă poate ajuta să puneți ziua pe drumul cel bun, aliniindu-vă motivația cu scopul și pregătindu-vă pentru a face față oricăror provocări care v-ar putea împiedica progresul.

    5. Păstrați un jurnal de fotografii.

    Realizarea unei fotografii este o altă modalitate de a vă conecta cu momentul prezent înainte de a vă începe ziua. Puteți utiliza o aplicație sau pur și simplu puteți crea un album pe telefon pentru a colecta imaginea din fiecare zi. Ar putea fi un selfie, sau poate priveliștea de pe verandă cu cafeaua. Nu trebuie să fie perfect sau editat în niciun fel. S-ar putea să fie cel mai ușor tip de jurnal de creat, care va fi, de asemenea, plăcut să îl revedeți ani mai târziu. La urma urmei, și momentele mici contează.

  • Drake pierde o sumă uluitoare după ce a pariat pe Mike Tyson pentru a-l învinge pe Jake Paul

    Rapperul canadian Drake nu se teme să-și pună banii acolo unde este gura lui atunci când vine vorba de pariuri masive pe evenimente sportive.

    Fostul campion mondial la categoria grea Mike Tyson și boxerul profesionist devenit YouTuber Jake Paul s-au confruntat vineri seară. Lupta mult așteptată a strâns un interes considerabil și a atras un volum mare de pariuri.

    CLICK AICI PENTRU MAI MULTĂ ACOPERIRE SPORTIVĂ PE FOXNEWS.COM

    Drake părăsește un joc NBA

    Drake părăsește terenul după meciul NBA dintre Toronto Raptors și LA Clippers de la Scotiabank Arena pe 27 decembrie 2022 în Toronto, Canada. (Cole Burston/Getty Images)

    Drake era încrezător că Tyson, în vârstă de 58 de ani, va reuși să se impună în meciul împotriva lui Paul, în vârstă de 27 de ani, și a pariat câteva sute de mii de dolari pe „Iron Mike”. Dar, în cele din urmă, Paul l-a învins pe Tyson într-o decizie unanimă.

    Jake Paul după ce a fost Tyson

    YouTuber/boxerul american Jake Paul sărbătorește câștigarea meciului de box la categoria grea împotriva boxerului american Mike Tyson (r) la Pavilionul de la AT&T Stadium din Arlington, Texas, 15 noiembrie 2024. (Foto de TIMOTHY A. CLARY / AFP) (TIMOTHY A. CLARY/AFP prin Getty Images)

    JOHNNY MANZIEL VREA DRAKE PE NOUL SAU PODCAST SI PROMITE SA NU IL INTREBA DESPRE CARNE DE VITA KENDRICK LAMAR

    Într-o postare pe rețelele de socializare, Drake și-a arătat pariul său de 355.000 de dolari pe Tyson pentru a câștiga, care a fost făcut la +285 de cote. Având în vedere aceste șanse, câștigătorul de cinci ori Grammy ar fi fost la rând pentru o plată de aproximativ 1 milion de dolari.

    Drake nu a fost singura persoană notabilă care a pierdut o sumă uriașă în urma rezultatului luptei. Starul UFC Conor McGregor a spus că a plătit un total de 1 milion de dolari pentru luptele programate pentru acest weekend.

    Jake Paul și Mike Tyson se înfruntă

    Jake Paul și Mike Tyson se îmbrățișează după meciul lor de box la categoria grea, vineri, 15 noiembrie 2024, în Arlington, Texas. (AP Photo/Julio Cortez)

    Unul dintre pariurile lui McGregor a fost ca Tyson să câștige împotriva lui Paul. De asemenea, a plasat un pariu la evenimentul UFC 309 de sâmbătă între Jon „Bones” Jones și Stipe Miocic.

    CLICK AICI PENTRU A OBȚINE APLICAȚIA FOX NEWS

    După lupta de vineri, Paul a fost întrebat despre posibilitatea unei lupte între el și McGregor în viitor. “Da, el nu va face niciodată asta, totuși”, a spus Paul, înainte ca managerul său, Nakisa Bidarian, să intre și să spună: “Unul, are contract. Și doi, nu va face asta. Știe mai bine.”

    Confruntarea Tyson-Paul a fost, de asemenea, afectată de probleme de tamponare. Problemele legate de lățimea de bandă au ridicat unele îngrijorări cu privire la capacitatea Netflix de a oferi fluxuri constante pentru jocurile NFL de Crăciun.

    Urmărește Fox News Digital acoperire sportivă pe Xși abonați-vă la buletinul informativ Fox News Sports Huddle.

  • Conozca a la mujer que dirige la racha ganadora bipartidista de Biden en el Capitolio


    Washington
    cnn

    La administración Biden logró acumular una larga lista de importantes victorias legislativas en sus primeros dos años a pesar de enfrentarse a uno de los Congresos más divididos de la historia.
    Desde acciones bipartidistas sobre infraestructura, seguridad de armas y matrimonio entre personas del mismo sexo hasta proyectos de ley partidistas que abordan el cambio climático y amplían la cobertura de atención médica, es un récord que el presidente Joe Biden y los demócratas en la boleta estaban ansiosos por promocionar en la campaña electoral durante las elecciones intermedias. .

    Pero lejos del centro de atención está una mujer que ayudó a que todo eso sucediera: Louisa Terrell.

    Como director de la Oficina de Asuntos Legislativos de la Casa Blanca, Terrell, de 53 años, lidera un equipo que son los ojos y oídos colectivos del presidente en el Congreso.

    “Asegurarnos de que estamos respondiendo, asegurándonos de que somos proactivos, descubriendo lo que está sucediendo aquí en este edificio”, dijo Terrell a CNN, explicando su trabajo mientras estaba parada frente al Capitolio, donde pasa una cantidad considerable de tiempo incluso. aunque trabaja para la Casa Blanca.

    Ella describe su papel como conductora para hacer avanzar la agenda de Biden en el Congreso.

    “Quieres hablar con comités, caucus. ¿Quién habla con el liderazgo? ¿Quiénes son los prometedores? ¿Cuál es la acción del piso? ¿Qué se está ejecutando rápidamente? ¿Qué está desacelerando? Y necesitas todo este tipo de tentáculos y luego traerlos de regreso todos los días”.

    Pero a diferencia de un director real que está al frente y al centro de una orquesta, Terrell opera en gran medida detrás de escena.

    De hecho, cuando nos sentamos a conversar en el edificio de oficinas ejecutivas de la Casa Blanca, ella dijo que era su primera entrevista televisiva.

    Los años de experiencia de Terrell en Washington han sido fundamentales para su éxito. Comenzó en el Capitolio hace más de 20 años como miembro del personal del entonces senador. Biden en el Comité Judicial. Mirando hacia atrás, se describe a sí misma en ese momento como simplemente una “chica de Delaware”, asombrada por los asistentes legales experimentados y el personal experimentado que la rodeaban. Rápidamente encontró su equilibrio y prosperó: se desempeñó como subjefa de gabinete de Biden y luego trabajó en la Oficina de Asuntos Legales de la administración Obama, el mismo equipo que ahora dirige.

    Los hijos de Louisa la visitan en la oficina del Ala Este en 2011 durante la administración Obama.

    Sin embargo, incluso con su amplio currículum, Terrell admite fácilmente que el Washington de hoy es más difícil de navegar que aquel al que llegó hace dos décadas.

    “Los extremos se han vuelto extremos y creo que eso lo hace más difícil”, dijo. “Hay que trabajar mucho más duro para encontrar un punto intermedio”.

    Poder recurrir a las relaciones personales que ha forjado a lo largo de los años en el Capitolio resultó fundamental para trabajar entre ambos partidos para encontrar ese término medio, especialmente dadas las estrechas mayorías de los demócratas.

    “Seré muy clara sobre cuál es la posición del presidente y por qué queremos que se haga lo que queremos”, dijo sobre sus conversaciones con legisladores republicanos. “Los republicanos saben que cuando esta Casa Blanca –ya sea que seamos nosotros en nuestro equipo o un alto funcionario– da la palabra, entonces cumplimos nuestra palabra. Y creo que ese tipo de credibilidad en el Capitolio ha sido muy importante para mover las cosas”.

    Las relaciones profundas también importan, afirmó.

    “Obtienes combustible de otras personas con las que trabajas. Y recibo una cantidad increíble de combustible del equipo superior aquí en la Casa Blanca y de personas que tienen años y años de experiencia y relaciones en esos asuntos”.

    Es el tipo de trabajo que puede hacer o deshacer a un presidente, y aunque en gran medida pasa desapercibido, eso no significa que pase desapercibido. Tras su confirmación ante la Corte Suprema como su primera jueza negra, Ketanji Brown Jackson incluyó a Terrell en sus reconocimientos como una de las “personas brillantes” que ayudaron a hacer posible este logro histórico.

    La relación más larga de Terrell en la Casa Blanca es con el propio presidente. Aunque su relación profesional comenzó cuando ella llegó a Washington hace dos décadas, conoció a Biden cuando tenía solo cinco años.

    “Conocí a Beau Biden en el jardín de infantes”, recordó Terrell, quien es de Wilmington, con una sonrisa. “Fue un viaje muy rápido en bicicleta desde mi casa hasta donde creció Beau. Así que éramos amigos de la infancia (y) seguimos siendo amigos durante… toda nuestra edad adulta”.

    Recuerda haber visitado la casa de los Biden cuando era niña y haber compartido con CNN un chiste de su infancia.

    “Cuando íbamos a la casa de Beau, había una máquina de fax en la sala de estar y todo lo que necesitabas saber era no estropear la máquina de fax”, dice riendo. “Y nuevamente, esto es Delaware y probablemente fue la primera máquina de fax en Delaware, este es un equipo de alta tecnología”.

    Louisa Terrell (abajo a la izquierda) y Beau Biden (arriba a la izquierda) en Wilmington, Delaware, en la década de 1980.

    La relación de toda la vida de Terrell con la familia Biden significa que aporta una perspectiva única a su trabajo en la Casa Blanca.

    “Él conoce a mis padres y está conectado de esa manera”, dijo. “Sabes de dónde viene la persona y creo que eso ayuda”.

    “Aporta calidez al trabajo y me siento muy, muy afortunada por eso”, añadió.

    Terrell dijo que siempre está en su mente su amiga Beau, quien murió de un tumor cerebral en 2015.

    “Quieres representar lo que… el presidente quiere que hagas”, dijo. “Y luego siempre está la otra pregunta: ¿qué haría Beau? Y creo que esas cosas están algo entrelazadas y son parte del impulso subyacente de cómo hacemos el trabajo”.

    Dos años después de trabajar en el Comité Judicial, Terrell quedó embarazada. Ella dice que la oficina de Biden mantuvo una cultura de dar prioridad a la familia. Pero a medida que continuó su carrera en Washington, sus hijos crecieron un poco y el acto de equilibrio se volvió más complicado.

    “Tenía el trabajo en la administración Obama cuando mis hijos tenían, digamos, alrededor de 6 y 8 años, o 4 y 6 años. Todo es un poco borroso”, bromeó.

    Ella describe su tiempo después del trabajo como “dormir, bañarse y más”, un “segundo turno” completo después de un día completo en la oficina. Es algo de lo que es muy consciente ahora, como mujer de alto rango en la administración.

    “Miro a través de la Casa Blanca, a las mujeres cuyos hijos tienen esa edad, y realmente hay que (recordar) cuántos días y noches duran”, dijo Terrell. “Y luego pensar en el tipo de desempeño y el tipo de 100% que dan en la oficina todos los días. Tengo mucha gratitud y admiración”.

    Que las mujeres se sienten a la mesa no es sólo una frase en la oficina de Terrell. Cuando CNN pasó por una de las reuniones de su equipo en el ala oeste, la sala estaba llena de personal joven, en su mayoría mujeres. Terrell dice que fue una decisión consciente, no por su género, sino porque eran los mejores para el trabajo.

    “(La) expectativa es estar preparado para contribuir. Y eso es lo que quiero decir: estar preparados y listos para jugar”, dijo sobre el personal más joven. “No tengas miedo de hacer eso”.

    Pero cuando se le preguntó qué consejo le daría a las mujeres jóvenes que hoy comienzan en el gobierno, Terrell no dudó.

    “Creo que las mujeres de hoy son mucho más valientes que yo”, dijo. “Es realmente impresionante. Entonces, creo que no necesitan mi consejo, en realidad, así que sí, no me necesitan. Estoy feliz de tomar unas copas y un café con ellos cuando me llevan”, dijo riendo.

    Terrell y su equipo están inmersos en negociaciones para las últimas semanas de una mayoría demócrata en la Cámara, lo que significa prioridades en competencia para el resto de la sesión saliente, la más importante de las cuales es la función básica del Congreso de financiar al gobierno.

    Mientras algunos demócratas intentaban introducir legislación para regular las empresas de redes sociales, el paso de Terrell por Facebook generó algunas preguntas entre algunos grupos de defensa, aunque Terrell mantiene que su paso por el gigante tecnológico hace 10 años no entra en conflicto con la agenda legislativa del presidente.

    “Creo que el presidente asumió el cargo e hizo campaña a favor de la competencia, la rendición de cuentas y la transparencia en las plataformas de redes sociales, que obviamente, lo que son hoy no son lo que eran hace 10 años. Así que creo que trabajamos muy duro para promover esas acciones ejecutivas, las acciones regulatorias, las personas que trajimos a la administración para trabajar en ellas, y trabajamos duro en piezas legislativas, y esperamos continuar haciéndolo el próximo año”.

    Y aunque la mayoría demócrata en el Senado se ampliará ligeramente en enero, la oficina de Terrell está en primera línea preparándose para que los republicanos tomen el control de la Cámara y lancen una ola de investigaciones del Congreso sobre funcionarios de Biden.

    “Obviamente habrá una gran parte de: 'Esto es supervisión', ya lo habrán oído, 'Estamos observando', y eso es de esperarse”, dice Terrell. “Creo que cuál es la perspectiva del presidente y del equipo aquí, no se puede permitir que eso inunde el barco”.

    “Creo que el presidente dijo que está dispuesto a trabajar con cualquiera que quiera trabajar con él, espera que los republicanos lo hagan y que hagan el trabajo de la gente y no caigan en las proverbiales madrigueras de la supervisión”.

    Ella insiste en que las relaciones de su equipo no sólo con los demócratas sino también con los republicanos del otro lado del espectro darán sus frutos.

    “Hemos estado trabajando en ello todo el tiempo”, dijo. “Hay gente en nuestro taller, y también gente aquí en la Casa Blanca, que tienen algunas de esas relaciones. Y así, no se sentirá como si nos estuviéramos lanzando en paracaídas. Simplemente se sentirá como el Capítulo Dos”.

  • Jayson Tatum lovește 3 în victoria lui Celtics în fața Raptors, după ce a ratat lovitura din ultima secundă în regulament

    Jayson Tatum a ratat prima sa ocazie de a câștiga un meci în regulament sâmbătă împotriva Toronto Raptors. Dar în prelungiri, nu a ratat a doua încercare la un joc câștigător.

    Golul de 3 a lui Tatum la soneria le-a oferit celor de la Boston Celtics o victorie cu 126–123 la TD Garden. Victoria a sporit recordul Bostonului la 11–3. Doar Cleveland Cavaliers cu 14–0 sunt mai buni în Conferința de Est.

    Starul Celtics a avut șansa de a câștiga jocul în regulament, dar și-a pierdut driblingul în timp ce conducea spre linia de aruncări libere. Ochai Agbaji a căzut în apărare, aruncându-i lui Tatum o privire deschisă. Totuși, el și-a grăbit șutul și a ratat rău.

    Ambele echipe au marcat nouă puncte în prelungiri, dar Celtics au avut mingea la final. Tatum a primit mingea cu 12 secunde rămase, lucrând la linia de 3 puncte în timp ce s-a confruntat din nou cu Agbaji. Jocul părea să ceară ca Jaylen Brown să se elibereze în partea de sus a arcului, dar a fost doborât de Davion Mitchell fără nicio fault.

    Asta l-a lăsat pe Tatum să tragă el însuși. Mitchell a trecut la dubla echipă Tatum, dar s-a retras spre Brown, care ar fi fost lăsat deschis. Tatum a făcut un pas înapoi, a mai creat spațiu cu un dribling și în cele din urmă a șutat cu 0,6 secunde pe cronometru. Când a sunat soneria, mingea a trecut prin plasă pentru câștigătorul jocului.

    Tatum a terminat la o asistență de la o triplă-dublă cu 24 de puncte, 11 recuperări și nouă aruncări. Brown a condus Boston cu 27 de puncte, adăugând șase recuperări și șapte pase decisive.

    Antrenorul celor de la Celtics, Joe Mazzulla, l-a lăudat pe Tatum pentru că s-a scuturat de ratarea la sfârșitul regulamentului și l-a luat pe câștigătorul jocului în prelungiri.

    „Îi amintesc doar de munca pe care o depune în fiecare zi”, a spus Mazulla după aceea. „De mai multe ori decât nu, mai mulți oameni ratează câștigătorii jocului decât îi fac pe ei… El are etica muncii și duritatea mentală pentru a rezolva toate aceste lucruri.”

    Raptors s-au luptat cu Celtics până la capăt, în ciuda faptului că au fost în mod semnificativ lipsiți de mână, cu All-Star Scottie Barnes, Immanuel Quickley, Bruce Brown și Kelly Olynyk în afara formației. Jakob Pöeltl a condus toți marcatorii cu 35 de puncte, urmat de RJ Barrett, care a făcut o triplă-dublă cu 25 de puncte, 10 recuperări și 15 pase decisive.

    Boston a rămas fără Jrue Holiday, care a fost exclus din cauza unei accidentări la genunchiul stâng. Celtics sunt liberi până marți, când se confruntă cu Cavaliers, în prezent neînvinși, într-un meci din Cupa NBA.

  • Problemas que estaremos atentos y cómo ponernos en contacto — ProPublica

    Hace dieciséis años, fundamos ProPublica para hacer un periodismo contundente y riguroso que exponga las malas prácticas y la injusticia. En ese tiempo, nuestros reporteros de investigación han cubierto tres administraciones presidenciales, desde las fallidas políticas de vivienda de la administración Obama hasta las estrategias de inmigración de la administración Trump que separaron a los padres de sus hijos en la frontera y el fracaso de la administración Biden en respetar las leyes estadounidenses cuando se trataba de armar a los Israelíes.

    Ahora que Donald Trump es presidente electo por segunda vez, una vez más centraremos nuestra atención en las áreas que más necesitan escrutinio en este momento de la historia. Como escribió ayer nuestro editor en jefe, eso es lo que hacen nuestros más de 150 periodistas en activo.

    Observaremos de cerca cómo la administración Trump/Vance toma forma y hace planes. Para encontrar historias, como siempre, confiaremos en los conocimientos de las personas más cercanas a los problemas. Los servidores públicos preocupados son algunas de nuestras fuentes más importantes. Esto nunca ha sido más cierto. Si usted es un empleado federal, ¿hay asuntos pendientes (un proyecto delicado, una política poco conocida pero clave, una demanda importante) que le preocupa que sean anulados o que se dejen pudrir? ¿Existen registros, investigaciones o bases de datos que usted crea firmemente que deberían preservarse?

    Apreciamos las situaciones difíciles que las personas consideran cuando deciden comunicarse con nosotros y nos tomamos muy en serio la privacidad de las fuentes. Lea más sobre el enfoque de ProPublica hacia el periodismo de investigación en nuestro código de ética. Si tiene consejos, documentos, datos o historias que el público debería conocer, puede comunicarse con todos nuestros periodistas en propublica.org/tips. Aquí encontrará información sobre cómo hacerlo de forma segura. Y si no tiene un consejo o una historia específica en mente, aún nos vendría bien su ayuda. Regístrese para ser miembro de nuestra red de fuentes de trabajadores federales para mantenerse en contacto.

    Le contaremos más sobre todo nuestro equipo y sobre nuestros planes de cobertura en los próximos meses. Trabajamos en una serie de áreas y disciplinas, desde la política fiscal hasta la educación y la atención médica. Contamos con reporteros de datos que pueden manejar conjuntos de datos complicados y especialistas en registros públicos deseosos de elaborar estrategias.

    Éstos son sólo algunos ejemplos de los temas en los que estamos pensando, además de información de contacto de algunos reporteros del tema:

    Estado de Derecho

    Los intereses comerciales de Trump

    Inmigración

    Trump y los multimillonarios

    Asuntos Exteriores/Política

    Regulaciones Ambientales

    Política religiosa y conservadora

    Tecnología

    Salud reproductiva

    Política federal de pobreza

    Política de atención médica

    Esta es sólo una pequeña muestra de nuestro equipo de informes. Continuaremos compartiendo nuestras áreas de interés a medida que se desarrollen las noticias. Puede escuchar más de nuestros periodistas sobre su trabajo suscribiéndose a nuestro boletín Dispatches.

    ¿Trabaja usted para el gobierno federal? ProPublica quiere saber de usted.

    Estamos ampliando nuestra cobertura de agencias gubernamentales y políticas federales. Con su ayuda, podemos profundizar más.

    Expandir

  • 5 idei de rețete de la fermă la masă pe care să le faci cu produsele din piața fermierilor | Inteligență și încântare

    Publicat inițial în mai 2021

    Săptămâna aceasta s-a deschis piața fermierilor din localitate și am fost amețit, cel puțin. Poate este faptul că am petrecut ultimul an (plus) evitând toate lucrurile sau faptul că în sfârșit este suficient de cald pentru a ne bucura din nou de o aparență de normalitate. Oricum, în momentul în care am văzut acele standuri cu corturi verzi care mărginesc parcul nostru local, roțile mele au început să se învârtească când a fost vorba de toate rețetele delicioase, bogate în produse agricole, pe care le-aș face.

    Fiind cineva care mănâncă în principal pe bază de plante (sau încearcă, oricum!), îmi place o piață bună pentru fermieri. (În plus, apreciez să susțin fermele mici de familie și practicile durabile în timp ce mă ocup de asta!) În excursia de cumpărături din această săptămână, am avut ochii pe legume de sezon, cum ar fi sparanghelul, anghinarea și spanacul (AKA toate verdeturile!), de asemenea ca adaosuri mai dulci, cum ar fi cireșele, afinele și rubarba.

    Inspirat de acest produs, vă împărtășesc cinci rețete simple pentru piața fermierilor de primăvară pe care să le adăugați la dosarul dvs. de rețete.

    1. Boluri cu pesto de rucola cu migdale

    De Sara Forte pentru Bucătărie încolțită

    Sunt un MARE fan al bolurilor. Petrecând ultimul an lucrând de acasă, mi-aș folosi ora de prânz pentru a crea o compilație perfectă de cereale, legume și toppinguri care nu erau doar hrănitoare, ci și delicioase (ceea ce este cheia!). În momentul în care am văzut această creație delicioasă, fără gluten, completată cu o varietate de legume de sezon, am știut unde va merge ultima mea piață pentru fermieri.

    Și mai bine, această rețetă poate fi adaptată la ingredientele pe care le aveți la îndemână, precum și pentru orice preferințe alimentare. Ai niște ouă la îndemână? Aruncă unul poșat deasupra! Trebuie să-ți folosești restul de rucola? Adăugați-l și el. Opțiunile sunt nesfârșite atunci când vine vorba de a construi un castron frumos pe care veți dori să îl mâncați din nou și din nou.

    2. Pizza cu spanac și anghinare

    De Lindsay Ostrom pentru Ciupi de Yum

    Bună, rețetă perfectă de întâlnire! Crește-ți pizza Margherita cu ceva mai prietenos cu primăvara. Autoarea Lindsay Ostrom se bazează pe legumele de sezon – spanac și anghinare – în acest fel de mâncare pentru o rețetă atât de delicioasă, încât susține că se repetă în bucătăria ei. Bonus! Este nevoie de doar douăzeci de minute pentru a crea. Da, te rog!

    3. Salată Niçoise de primăvară

    De Jessica Merchant pentru Cât de dulce mănâncă

    O salată Niçoise, dar fă-o primăvară. Îmi place acest fel de mâncare de inspirație franceză, care funcționează grozav ca garnitură principală sau copioasă pentru brunch, prânz sau cină! Ceea ce diferențiază această rețetă de cele tradiționale este că este încărcată cu legume de primăvară, cum ar fi fasole verde, sparanghel, cartofi și ridichi. Adăugați topping-uri clasice, cum ar fi mărar proaspăt, ulei de măsline și ouă fierte tari în farfurie și veți avea o petrecere cu produse alimentare cu tone de aromă care va mulțumi pe fiecare mâncător înfometat. (Alerta spoiler: Doar așteaptă până când muști din acea textură!)

    4. Paste cu legume de primăvară

    De Lexi Harrison pentru Bucătărie aglomerată

    Ce este o rezumare a rețetei fără caracteristică pentru paste? Acest duo mamă-fiică s-a întors cu un fel de mâncare demn de saliva, care arată perfect sezonului. Pe lângă carbohidrații reconfortanți, veți găsi praz, sparanghel și mazăre, toate stropite cu un sos de vin alb cu lămâie și completate cu pesmet. Cu câte o lingură de produse la fiecare mușcătură, aceste paste sunt ușoare și calde aprobate pentru vreme. De asemenea, este vegan!

    5. Cizmar de afine

    De Jocelyn Delk Adams pentru Prajituri pentru bunicul

    Și pentru marea noastră finală, avem acest răsfăț decadent. Tânjesc în mod constant la cizmar pentru crusta sa fulgioasă, fără probleme și interiorul lipicios și fructat. În ceea ce privește această rețetă, creatorul, Jocelyn, m-a pus odată ce mi-a spus că a fost nevoie de doar trei pași simpli. Pur și simplu pregătiți afinele, puneți un strat pe topping fără pregătire și puneți-l la cuptor pentru a coace! Dacă ați căutat scuza perfectă pentru a folosi toate acele fructe de pădure proaspete și congelate care vă vor ocupa piața, aceasta este!

  • Cum să vizionezi St. John's Red Storm vs. New Mexico Lobos: stream live, canal TV, ora de începere a meciului de baschet NCAA de duminică

    Cine joacă

    New Mexico Lobos @ St. John's Red Storm

    Recorduri curente: New Mexico 3-0, St. John's 3-0

    Cum să vizionezi

    • Când: Duminică, 17 noiembrie 2024, ora 12:00 ET
    • Unde: Madison Square Garden — New York, New York
    • TELEVIZOR: Fox Sports 1
    • Urmăriți: Aplicația CBS Sports
    • Streaming online: fuboTV (Încercați gratuit. Se pot aplica restricții regionale.)

    Ce să știți

    Locuința de la St. John's Red Storm va continua în timp ce se pregătesc să înfrunte New Mexico Lobos la ora 12:00 ET, duminică, la Madison Square Garden. Cele două echipe se îndreaptă spre meci susținute de victorii confortabile în jocurile lor anterioare.

    St. John's se îndreaptă spre acesta după ce cotele au stabilit săptămâna trecută peste/sub minim la 143,5, dar chiar și asta a ajuns să fie prea mare. Miercuri, au trecut pe lângă Wagner cu 66-45. Fanii Furtunii Roșii au văzut toate acestea înainte: fiecare dintre jocurile pe care le-au jucat în acest sezon s-a încheiat cu o explozie de peste 19 puncte.

    Mai mulți jucători au făcut performanțe solide pentru a conduce St. John's la victorie, dar poate niciunul mai mult decât RJ Luis Jr., care a avut 13 puncte în plus față de cinci recuperări.

    Între timp, New Mexico a câștigat deja două la rând (o perioadă în care și-au depășit adversarii cu o medie de 7,5 puncte) și au mers înainte și au făcut trei marți. Totul a mers pe drumul lor împotriva Islanders, care au renunțat cu o victorie cu 100-81. Marja a fost mare, dar nu o surpriză, deoarece spread-ul a fost de 16,5 în favoarea lui Lobos.

    Printre cei care conduceau sarcina a fost Donovan Dent, care a renunțat la o dublă dublă la 25 de puncte și zece pase decisive. Kayde Dotson a fost un alt jucător cheie, mergând 6 pentru 7 în drum spre 18 puncte plus două furturi.

    New Mexico a lucrat ca unitate și a terminat jocul cu 22 de pase decisive. Acestea sunt cele mai multe asistări pe care le-au postat din decembrie 2023.

    St. John's și-a împins recordul până la 3-0 cu victoria, care a fost a cincea lor consecutivă acasă, datând din sezonul trecut. În ceea ce privește New Mexico, victoria lor le-a crescut recordul la un 3-0 identic.

    O abatere de înaltă performanță este probabil pe ordinea de zi, deoarece ambele sunt unele dintre echipele cu cel mai mare punctaj din ligă. St. John's nu a avut nicio problemă să urce scorul în acest sezon, având o medie de 84,7 puncte pe meci. Cu toate acestea, nu este ca și cum New Mexico se luptă în acel departament, deoarece au o medie de 87,7. Având în vedere că ambele echipe sunt atât de ușor capabile să câștige puncte, singura întrebare rămasă este cine poate crește scorul.

  • Donald Trump Is Waging a Shock-and-Awe War Against His Own Senate



    Politics


    /
    November 14, 2024

    By nominating Matt Gaetz and other dangerous cronies, the president-elect is testing congressional servility.

    In over his head? Representative Matt Gaetz (R-FL) listens to testimony during a hearing in the Rayburn House Office Building on Capitol Hill on April 30, 2024.(Chip Somodevilla / Getty Images)

    After a decade on the national stage, Donald Trump still has the power to stun, as he demonstrated to foes and admirers alike on Wednesday with the announcement that he’s nominating Florida Representative Matt Gaetz to be attorney general. As The New York Times notes, the Gaetz pick is “a provocative move to install a compliant ally at the helm of the Justice Department as he seeks retribution against those who prosecuted him.” The newspaper also observes that Gaetz “was the focus of a three-year federal sex-trafficking investigation that ended in 2023 when the Justice Department under President Biden declined to bring charges. He was the subject of a House Ethics Committee inquiry into his conduct until he resigned from his seat late Wednesday, effectively ending the investigation.”

    In both his fealty to Trump and the ethical controversies that swirl around him, Gaetz resembles Trump’s first mentor, Roy Cohn, the notoriously crooked lawyer who trafficked in blackmail and backroom deals. In 2017, at the start of his first term, Trump was annoyed that Attorney General Jeff Sessions wasn’t doing enough to protect him from the investigation into Russian collusion. Trump was upset that Sessions wanted to recuse himself from the investigation, leading the present to cry out, “Where’s my Roy Cohn?”

    While Gaetz doesn’t have anything like Cohn’s ruthless animal cunning and genuine evil genius, the nominee shows every sign of being an utterly subservient loyalist who will turn the weapons of the legal system against Trump’s enemies. Indeed, Gaetz has already shown a firm conviction that the law is merely a tool of political warfare. In 2018, Gaetz called for Jeff Sessions to prosecute Hillary Clinton. Gaetz has also said, “We’re proud of the work we did on January 6”—a reference to the 2021 attack on the Capitol.

    Punchbowl senior correspondent Andrew Desiderio reports, “My phone is blowing up with Senate Republican aides aghast at Trump’s nomination of Gaetz. Some quite confidently saying there’s no way their boss votes to confirm him.”

    Idaho Representative Mike Simpson, a Republican, was asked if Gaetz had the character and experience necessary to be attorney general. He responded, “Are you shittin me, that you just asked that question? No! But hell, you’ll print that and now I’m going to be investigated.” Maine Senator Susan Collins said she was “shocked” at the nomination and that “if the nomination proceeds I’m sure there will be an extensive background check by the FBI and public hearings and a lot of questions.”

    Collins is perhaps being optimistic that she and her fellow Republicans, who will form a majority in the new Senate, will be permitted to play their constitutional role of advising on and consenting to presidential nominations. This assumes that Trump will govern within the rules of the Constitution.

    Current Issue

    Cover of November 2024 Issue

    Trump has already demanded that Republicans in the Senate allow him recess appointments to fill his government quickly, without Senate oversight. On Sunday, Trump wrote: “Any Republican Senator seeking the coveted LEADERSHIP position in the United States Senate must agree to Recess Appointments (in the Senate!).” On Wednesday Ed Whelan, an influential lawyer in the conservative movement, tweeted:

    Hope it’s wrong, but I’m hearing through the grapevine about this bonkers plan: Trump would adjourn both Houses of Congress under Article II, section 3, and then recess-appoint his Cabinet. As a predicate for Trump’s exercise of adjournment power, one House of Congress would seek the other House’s consent to adjourn and be denied. So Speaker of House would need to be complicit in evisceration of Senate’s advice-and-consent role.

    This move to circumvent the advise-and-consent role of the Senate parallels another Trump move to push aside traditional congressional authority. On Wednesday, The Washington Post reported, “President-elect Donald Trump’s aides are readying unconventional strategies to implement at least some recommendations from a new government spending commission with or without congressional approval.” This move is being done to empower Trump’s plutocratic allies Elon Musk and Vivek Ramaswamy in a nongovernmental agency tasked with cutting spending. The Post added, “Although changes to government spending typically require an act of Congress, Trump aides are exploring plans to challenge a 1974 budget law in a way that would give the White House the power to unilaterally adopt the Musk commission’s proposals.”

    Related article

    • Matt Gaetz Is the Best Possible Outcome for Attorney General

    The schemes to bypass the Senate on nominations and Congress as a whole on spending are both evidence of Trump’s authoritarian push to move beyond the checks and balances of the Constitution. It’s unclear that Republicans in Congress, or indeed many of their Democratic peers, have the will to resist this authoritarian onslaught.

    Trump needs to subvert advise-and-consent laws because he wants a government of loyalists. Trump’s nominees to date have been a mixed-bag politically. Some have been typical right-wing Republican politicians such as Marco Rubio (slotted to be secretary of state), who have been welcomed by the bipartisan establishment as likely to stay within the Washington consensus. Others have have been more unusual: for example, Fox News host Pete Hegseth, nominated to be defense secretary, and former representative Tulsi Gabbard, slated to be director of national intelligence. Hegseth is an extremist who in 2017 called for a preemptive nuclear attack on North Korea, while Gabbard is an unorthodox thinker who has a mix of anti-war and militarist positions. While Gabbard has unfairly been accused by Hillary Clinton of being a Russian asset, the real trouble with her is her deep Islamophobia.

    What unites these disparate figures is they are all Trump loyalists, proving their fealty in the political or media arena where they boldly defended the incoming president. In nominating these figures, Trump is acting like a cult leader testing the loyalty of his flock. He is forcing Republicans to bend the knee and kiss his ring.

    Will Congress be able to resist Trump’s move to create a government of cronies?

    The Gaetz nomination is controversial enough that it may be shot down. Indeed, given how widely Gaetz is hated, it is hard not to speculate that he is merely being used as a diversion, to make it easier for figures like Hegseth and Gabbard to sail through. There’s even an argument that Gaetz is likely to be so incompetent that he might be the best choice for Democrats.

    But, such wishful thinking apart, there’s little real reason to be hopeful. Over the last eight years, Republicans have repeatedly caved to Trump. The usual pattern is initial criticism—followed by abject surrender. After all, the vast majority of Republicans in the House were unwilling to impeach Trump for inciting an attack on the Capitol, nor were most Republicans in the Senate willing to remove or punish him for the offense.

    Asked if recess appointments could be used to confirm Gaetz, Kentucky Representative Thomas Massie said, “He’s the Attorney General. Suck it up!” Texas Representative Troy Nehls said, “There’s no question [Trump] is the leader of our party. He’s got a mission statement. His mission, his goals and objectives, whatever that is, we need to embrace it. All of it. Every single word. If Donald Trump says, ‘Jump three feet high and scratch your head,’ we all jump three feet high and scratch our head.” Alabama Senator Tommy Tuberville warned any Republican considering voting against Trump’s nominees, “We’re gonna try to get you out of the Senate if you try to do that.” These are not the words of free men, but of men who have sold their souls to a personality cult.

    Republicans such as Tuberville can only threaten other lawmakers of their own party. But there is little sign that Democrats are prepared to resist either. Democratic lawmakers still seem in shellshock after losing the presidency. The attention of Democratic Party leaders has turned inward, toward reflection on what went wrong. Ordinary Democrats, who formed a once vibrant popular resistance movement, are also licking their wounds.

    When Trump won in 2016, there were immediate protests all over the country. Nothing comparable has emerged in 2024. The retreat of the Democrats and the absence of any organized popular resistance is a major problem. Trump is making his authoritarian push now. The only way to slow it down is for the opposition to get its act together and make each Trump victory politically costly. In the absence of such resistance, Trump is likely to secure unprecedented presidential power.

    We cannot back down

    We now confront a second Trump presidency.

    There’s not a moment to lose. We must harness our fears, our grief, and yes, our anger, to resist the dangerous policies Donald Trump will unleash on our country. We rededicate ourselves to our role as journalists and writers of principle and conscience.

    Today, we also steel ourselves for the fight ahead. It will demand a fearless spirit, an informed mind, wise analysis, and humane resistance. We face the enactment of Project 2025, a far-right supreme court, political authoritarianism, increasing inequality and record homelessness, a looming climate crisis, and conflicts abroad. The Nation will expose and propose, nurture investigative reporting, and stand together as a community to keep hope and possibility alive. The Nation’s work will continue—as it has in good and not-so-good times—to develop alternative ideas and visions, to deepen our mission of truth-telling and deep reporting, and to further solidarity in a nation divided.

    Armed with a remarkable 160 years of bold, independent journalism, our mandate today remains the same as when abolitionists first founded The Nation—to uphold the principles of democracy and freedom, serve as a beacon through the darkest days of resistance, and to envision and struggle for a brighter future.

    The day is dark, the forces arrayed are tenacious, but as the late Nation editorial board member Toni Morrison wrote “No! This is precisely the time when artists go to work. There is no time for despair, no place for self-pity, no need for silence, no room for fear. We speak, we write, we do language. That is how civilizations heal.”

    I urge you to stand with The Nation and donate today.

    Onwards,

    Katrina vanden Heuvel
    Editorial Director and Publisher, The Nation

    Jeet Heer



    Jeet Heer is a national affairs correspondent for The Nation and host of the weekly Nation podcast, The Time of Monsters. He also pens the monthly column “Morbid Symptoms.” The author of In Love with Art: Francoise Mouly’s Adventures in Comics with Art Spiegelman (2013) and Sweet Lechery: Reviews, Essays and Profiles (2014), Heer has written for numerous publications, including The New Yorker, The Paris Review, Virginia Quarterly Review, The American Prospect, The GuardianThe New Republic, and The Boston Globe.

    More from The Nation

    President-elect Donald Trump arrives at Joint Base Andrews, Maryland, on November 13, 2024, for his meeting with President Joe Biden at the White House.

    California and the other powerful Democrat-led states will be the first line of defense under Trump’s new administration.

    Sasha Abramsky

    President Donald Trump, flanked by Senator John Thune, stops to speak to the cameras following his lunch with Senate Republicans in the Capitol on Wednesday, January 9, 2018.

    The once and future president tried to oust Thune from the Senate in 2022. Thune won another term. Now, he’s the Senate majority leader.

    John Nichols

    DJ Cassidy performs against a rural-themed backdrop at the 2024 Democratic National Convention in Chicago.

    The party continues to operate in an overcredentialied fever dream in the face of an America becoming ever more red in tooth and claw

    John Ganz

    Former Republican presidential candidate Robert F. Kennedy Jr. and Donald Trump shake hands during a campaign rally at Desert Diamond Arena on August 23, 2024, in Glendale, Arizona.

    These freakish and unqualified cabinet picks, from RFK Jr. to Matt Gaetz to Tulsi Gabbard, show that Trump is clowning you.

    Joan Walsh

    Representative Dean Phillips speaks to supporters during a campaign rally on January 22, 2024.

    A conversation with former Biden primary challenger Representative Phillips on the election, his run for presidency, and the future of the party.

    StudentNation

    /

    Owen Dahlkamp


  • Gilberto Ramirez v Chris Billam-Smith: Mexicanul unifică titlurile cu puncte câștigate

    Campionul WBO, Billam-Smith, a fost primul care și-a făcut drumul spre ringul de pe arena Venue, cu o privire severă pe față în timp ce a completat o tură a pânzei cu brațul ridicat.

    Era departe de mulțimea zgomotoasă cu care Billam-Smith este obișnuit să se întoarcă acasă, dar la marginea ringului erau câteva fețe cunoscute cu șeful lui Newcastle United, Eddie Howe – de asemenea, un fost jucător legendar și manager al iubitei AFC Bournemouth a lui Billam-Smith – și unii dintre cei din jur. jucători prezenți.

    Fondul de investiții publice al Arabiei Saudite deține un pachet majoritar de acțiuni la Newcastle, deoarece țara continuă să investească milioane în sport.

    Regatul a fost acuzat că folosește sportul și sportivi celebri ca vehicule pentru „spălarea sportivă”, deoarece Arabia Saudită continuă să fie criticată pentru palmaresul în domeniul drepturilor omului.

    Chiar înainte de primul clopoțel, s-au auzit cântece pentru ambii luptători și, pe măsură ce a început, Billam-Smith a fost primul care a aterizat curat.

    A conectat cu niște lovituri decente care i-au rupt capul lui Ramirez.

    Cu toate acestea, Ramirez s-a pus la treabă în rundele care au urmat, aterizand câteva lovituri puternice și în runda a patra, conectând cu un cârlig uriaș de dreapta care a ajuns să-l taie pe Billam-Smith peste ochiul stâng.

    În al cincilea, mexicanul l-a uimit pe britanic cu o mână stângă uriașă chiar înainte să sune clopoțelul.

    Arbitrul a întrerupt acțiunea la începutul rundei a șaptea, așa a fost afectarea ochiului stâng al lui Billam-Smith. Medicul de lângă ring a inspectat tăietura și a confirmat că lupta ar putea continua.

    „Au fost câteva ture acolo unde nu am putut să văd din acel ochi”, a recunoscut Billam-Smith.

    Ramirez și-a continuat drumul distructiv în rundele finale, aterizand loviturile mai semnificative și mai atrăgătoare.

    Mexicanul a părut să obosească spre finalul meciului, Billam-Smith având momente de bucurie, dar a fost prea puțin prea târziu, antrenorul britanic Shane McGuigan frustrat vocal de modul în care se desfășura lupta.

    Billam-Smith și-a golit rezervorul de benzină în ultimul minut, dar nu a fost, deoarece Ramirez a devenit primul mexican care a unificat titlurile mondiale la categoria cruiserweight.

    Ramirez s-a pregătit acum să unifice și mai mult divizia cruiserweight, atât campionul IBF, Jai Opetaia, cât și campionul WBC, Noel Mikaelian, împărtășindu-și dorințele de a lupta cu câștigătorul acestui concurs.