Cand a aparut campania cu ciocolata ROM in care au anuntat ca schimba steagul Romaniei de pe ambalaj cu cel al Statelor Unite ale Americii mi s-a parut cam trasa de… par toata treaba. Acum insa cand am dat de noua campanie a celor de la ROM Autentic sincer mi se pare ca nici nu se putea o campanie mai potrivita mai ales avand in vedere ca se apropie ziua de 1 decembrie. Da, ziua aia care pentru multi nu inseamna decat o zi libera din an. Ziua aia care e mai putin cunoscuta decat ziua de 4 iulie sau The 4th of July, adica ziua Americii.

Pentru cei dintre voi care nu stiu inca ce sarbatorim pe 1 decembrie hai sa facem o scurta…chiar FOARTE scurta lectie de istorie:

Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Unire a Romaniei care a delimitat pe harta si in fapt granitele de la acea vreme ale tarii noastre care includeau Banatul, Transilvania, Moldova si formau o Romanie frumoasa si completa.

Sunt mandru ca sunt roman si ca Aradul, orasul meu a jucat un rol foarte important in aceasta unire.

Tocmai de asta va sfatuiesc si pe voi sa schimbam rezultatele pe care le da motorul de cautare Google la cautarile “romanii sunt…”

Puteti intra direct pe www.google.ro sau pe www.google.com si sa scrieti “romanii sunt destepti” sau “romanii sunt frumosi” sau “romanii sunt educati”, ca doar nu mintiti pe nimeni. Va ia exact 30 de secunde, am numarat eu.

Sau… puteti sa urmati indicatiile din clipul de mai jos si in 1-2 minute sa faceti acest lucru si pe paginile Google in alte limbi.

sursa foto

Tot timpul am fost de parere ca tara noastra are multe de oferit. Inca mai cred treaba asta si o sustin de cate ori am ocazia. Totodata sunt foarte de acord si cu zicala: “frumoasa tara, pacat ca-i locuita”. Asta este, din pacate niciunul dintre noi nu vom schimba fata Romaniei si trebuie sa ne impacam cu asta.

Revenind la partea in care spuneam ca tara noastra are multe de oferit:

- ma minunez de fiecare data cand plec la drum prin tara de cat de frumoase sunt peisajele. De curand am fost la Runcu pentru un team building si am ramas placut surprins de frumusetea locurilor si de cate se pot face in zona Targu Jiu: rafting, tiroliana, vizitat de pesteri, rapel, canooing, baie la cascade si multe altele.

Ei bine, de aceasta data va invit alaturi de prietenii de la DoipeDoi.com intr-o aventura in judetul Arad. De fapt este vorba despre un proiect interesant unde sunt invitati toti doritorii de: natura, aer curat, cultura, drumetii.

“Desoperim Aradul" este un soi de <<hai sa ne intalnim si sa iesim din casa, dar cu folos: sa descoperim impreuna judetul nostru>>, lucru ce mi se pare de laudat.

Invitatia celor care organizeaza acest eveniment este simpla: vizitam Manastirea Bezdin si rezervatia de nuferi. Sincer nici nu stiam ca exista asa ceva in judetul nostru. Stiam de nuferii de la Felix (Bihor), dar in niciun caz de asa ceva la noi acasa.

Pentru cei interesati se gasesc mai multe detalii pe pagina evenimentului de pe Facebook!

In afara de branul lui Dracula, Gheorghe Hagi, Nadia Comaneci si mai nou Lucian Bute nu prea avem cu ce sa ne mandrim.

Unii nu ne vor in UE, altii ne tin departe de Schengen si cei mai multi ne fac tigani imputiti.

Totusi, daca e sa ne luam dupa topul statelor datorinice stam destul de bine. Cu mult mai bine decat tari ca Grecia (vai, ce surpriza), SUA, Marea Britanie, Elvetia, Norvegia, Finlanda, Olanda si altele. Si incomparabil mai bine decat Irlanda care are o marja de indatorare de 1305% fata de PIB (produsul intern brut al tarii). Daca va puteti imagina asa ceva, Irlanda are datorii externe de 2,25 trilioane de dolari. Adica pe capul fiecarui irlandez apasa greutatea a peste 535.000 dolari, datorie.

De ce s-a ajuns la asa ceva? Pentru ca infrastructura pe care o au tarile amintite mai sus costa.

Ne plangem ca nu avem drumuri. Ca nu avem infrastuctura, cai ferate, autostrazi, metrou, parcuri eoliene, incalzire centrala mai buna, etc. Dar nu stim sau nu ne gandim ca toate astea costa. Si ne asteptam ca Statul sa faca ceva. “Ca doar de asta i-am ales pe aia!”. Ei bine Statul are un produs intern brut. Adica un venit. Ca orice angajat. Si exact ca un angajat are si cheltuieli lunare si anuale. In momentul in care vrei sa te dezvolti si in care vrei sa cresti ai nevoie de bani. Uneori foarte multi, daca e vorba de proiecte indraznete.

Ei bine, SUA au datorii de 100.000 de miliarde de dolari, adica de 7 ori mai mari decat PIB-ul tarii. O situatie dezastruoasa la care s-a ajuns din cauza cresterii fulminante din ultimii ani a SUA. O crestere necontrolata si aiurea. E ca si cum un om de 1,70m cu doar 50 kg ar fi indopat brusc cu mancare si suc, inghetata si alte prostii timp de o luna. Non stop. Omul s-ar imbolnavi si ar claca. E ca si cum un insetat in desert ar bea dupa 4 zile fara apa 3 litri de apa dintr-un foc.

Marea Britanie are datorii externe de 428,8% insumand 9,12 trilioane de dolari.

Romania sta din acest punct de vedere mult mai bine ca alte state: suntem la un nivel de indatorare de doar 36% din PIB, adica de 46,2 miliarde de euro. Pun pariu ca nu stiati asta si nici nu va asteptati la o astfel de veste.

Ok, nu suntem o tara bogata. Pana si Botswana care numara pule zi de zi este o tara cu mai multa avere decat noi. (moneda nationala in Botswana este Pula – fara gluma). Insa faptul ca nu suntem chiar vanduti cu tot neamul nostru bancilor private externe nu poate decat sa ne bucure. Ca la un moment dat se va ajunge si in cazul nostru la un grad de indatorare foarte mare, asta e alta treaba.

Partea proasta e ca cele mai mari puteri, vorbim de tari, au datorii foarte mari. Si vor intra la un moment dat in incapacitate de plata. Unele fata de altele.

E ca si cand eu as imprumuta 10 lei unui amic. Amicul ii da imprumut altui amic care avea sa-mi dea mie 10 lei de acum o saptamana. Si uite asa am creat un cerc vicios. Maine ne pierdem toti locul de munca si nu avem cum sa dam banii inapoi. Cam asta se intampla acum la nivel mondial.

Cale de scapare? Nu prea este. Numai in cazul in care toate tarile spun la un moment dat: “Stergem toate datoriile, o luam de la 0”. Partea proasta e ca datoriile sunt la banci private care controleaza de fapt toata economia si miscarea mondiala.

Gasiti AICI topul cu cele mai indatorate tari din lume.

Inainte sa-mi incep pledoaria despre ceea ce am anuntat si in titlu vreau sa va anunt ca maine apare o editie speciala a Ziarului Financiar impreuna cu DVD-ul unui film documentar care merita vazut: Inside Job. Asa ca puneti un memento pentru ca sigur se vor termina repede dvd-urile.

In cazul in care nu stiti despre ce e vorba in Inside Job, iata trailerul:

Buuun, acum sa ne intoarcem la chestiuni mai savuroase, cum ar fi despicarea firului in patru in ceea ce priveste modul de viata al dragului nostru romanas.

Am observat o chestie si ma roade treaba asta de mor: NU NE PLACE NIMIC, DACA E GRATIS!

Pornind de la concertele cu intrare libera pe care le privim ca un fel de adunari de sarantoci la care daca iei parte e ca si cum ai umbla cu o camasa patata cu rahat pe guler si ajungand la produsele din supermarketuri care sunt categorisite in mintea noastra in felul urmator: ieftin = prost, scump = bun.

Cum naiba am ajuns la modul asta de a gandi mi-e foarte greu sa inteleg.

Am ajuns sa ma uimesc chiar si pe mine insumi cand vine vorba de modul asta de a gandi. In momentul in care sunt pus in fata unei alegeri tind sa inclin catre varianta mai scumpa. Sa spunem ca vreau sa-mi cumpar pantaloni. Gasesc la Zara (ca tot e la moda) o pereche bej care imi place. Sunt din bumbac 70% si costa 179 lei. Nu va preafaceti ca nu stiti care sunt preturile de la Zara. Sunt scumpe, hainele nu merita banii astia si cu toate astea fiecare dintre noi face piata cu o plasa de Zara, veche. Mai caut prin alte magazine si gasesc la un magazin ex-comunist o pereche similara la 79 de lei din bumbac 100%, dar sunt facuti in Turcia. Fir-ar sa fie! Nasol moment. Merg si dau banii ca tampitul ca sa citesc apoi pe eticheta pantalonilor de la Zara Thailanda, China sau chiar… Turcia. Si am facut alegerea asta din cauza faptului ca ceilalti fiind mai ieftini mi-au lasat o impresie aiurea.

Pornind de la ideea asta putem merge foarte departe. Atat de departe incat imi e greata de modul asta de a gandi. Participam, de exemplu, la un targ ca expozanti, daca ni se cere o taxa de participare absurda. Daca suntem invitati la un astfel de eveniment fara a ni se cere neaparat o taxa suntem suspiciosi. Sigur ceva nu e in regula.

Am ajuns sa nu luam in calcul cea mai ieftina varianta la o cautare pe internet fie ca e vorba despre anvelope, excursii, haine, cazare, accesorii, software etc.

Care e solutia in cazul antreprenorului roman? Fac media pretului produsului pe care il vand si dau putin de tot mai jos. Sa cumva sa dau cel mai mic pret din piata ca sigur dau cu mucii in fasole si nu cumpara nimeni.

A naibii tara de snobi si infatuati! “Muieti-s posmegii?”

Weekendul trecut am plecat o excursie obisnuita langa Targu Jiu, la Runcu, pentru doar doua zile. Nimeni si nimic nu ne-ar fi convins ca dupa 3 zile vom fi facut aproape 2000 de km cu un Logan MCV ajungand sa parcurgem tara de la cun capat la celalalt. Si asta dintr-o joaca.

Am plecat la drum pe o ploaie suparatoare pentru a ajunge sa facem rafting pe Jiu. Dupa o seara in care am petrecut cu pastrav la gratar, visinata si Paraguay-Romania am ajuns a doua zi undeva in munti pentru o super aventura.

Pe drumul catre casa in loc sa mergem inapoi de la Tg Jiu catre Arad am decis sa facem un mic ocol si am ajuns incet-incet la Marea Neagra. Mai precis la Costinesti.

Pana sa ajungem insa la Costinesti am mai vazut si Coloana Infinitului,

Masa Tacerii si Aleea Scaunelor.

Si era sa ne pricopsim si cu o micuta catelusa de care ne-am indragostit cu totii:

Si pentru ca tot vorbeam de Costinesti iata si dovada:

In alta ordine de idei, litoralul romanesc e dezastru si nu merita sa va pierdeti timpul si banii mergand in Romania la mare. E ieftin, intr-adevar, dar e foarte multa mizerie, lumea incepe sa ocoleasca statiunile, iar drumul pana la mare e foarte obositor si plin de gropi si alte surprize.