Stiu ca suna aiurea “istoria igienei”. In fine, am primit pe mail asta:

Iata cateva lucruri interesante din istorie privind Igiena:
Imbaierea:

Data viitoare cand va spalati pe maini si apa e un pic mai rece decat v-ati dori, comparati situatia cu modul in care se spalau englezii prin anul 1500. Nuntile aveau loc in general in luna iunie, pentru ca singura baie din an se facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti inca miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja imbibat de "miresmele" transpiratiei si ca sa mascheze cat de cat mirosul neplacut, miresele purtau in brate un buchet de flori (de aici a ramas obiceiul buchetului purtat de mireasa!) ; "Cada" era, de fapt, un butoi mare, plin cu apa calda. Stapanul casei avea privilegiul de a se imbaia primul, in apa curata. In aceeasi apa urmau la spalat, rand pe rand, fiii si restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea randul femeilor si, la sfarsit, al copiilor, in ordinea descrescatoare a varstelor. In final, apaera atat de murdara, incat puteai pierde un bebelus prin ea. De atunci dateaza la britanici vorba "Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai spalat". Regina Elisabeta I a Angliei a ramas celebra si prin urmatoarea declaratie, facuta cu mandrie: "Fie ca e nevoie sau nu, eu o data la trei luni ma spal !"

"Ploua cu pisici si caini":

Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fara scanduri dedesubt. Acoperisul casei era singurul loc in care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai mici (soareci, gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa.. Cand ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau uneori direct peste oameni. In acea perioada a aparut zicala "Ploua cu pisici si caini". Adapostirea animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari asternutul la orice ora. Cineva a avut geniala idee de a intinde deasupra patului un cearsaf, pentru protectie…  

Pragul:

Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care deveneau alunecoase pe vreme umeda. Pentru marirea aderentei in timpul mersului, se presara prin casa pleava. Reimprospatate succesiv, straturile de pleava amestecata cu apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea usii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleava cu apa sa curga afara din casa. Problema a fost rezolvata prin inventarea pragului.  
Rosiile sunt otravitoare: Pe vremea aceea, in fiecare bucatarie exista un cazan metalic mare, atarnat deasupra focului, pentru gatit. Carnea era destul de rara, asa ca oamenii mancau mai mult fiertura de legume. In zeama ce ramanea de seara se adaugau a doua zi apa si legumele si tot asa. Astfel, o parte din mancare ajungea sa fie veche de saptamani. Cei mai instariti mancau din vase realizate dintr-un aliaj care continea si plumb, pentru ca acesta putea fi prelucrat mai usor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea in organism si provoca otravirea sau chiar moartea. Din aceasta cauza, rosiile au fost considerate in urmatorii 350 de ani ca fiind otravitoare.  

Farfurii din coaja de paine:

Saracii mancau din niste bucati de lemn scobite, care tineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau si din paine foarte veche, din care se scotea miezul si care rezistau cateva mese bune. Ambele variante de "farfurii" nu erau spalate niciodata dupa folosire.. Painea se impartea intre membrii familiei, in functie de statutul fiecaruia. Cei care munceau capatau coaja inferioara, din partea de jos a painii, restul familiei – partea din mijloc, mai mult miez – iar oaspetii primeau coaja superioara.  

Priveghiul:

Pentru baut rachiu sau whisky erau folosite cesti din plumb. Combinatia alcool-plumb fiind atat de toxica incat ii scotea pe multi din uz pentru cateva zile. Chefliii gasiti intinsi pe marginea drumului erau considerati morti si pregatiti pentru inmormintare. Inainte insa de a fi ingropati li se mai dadea o sansa – erau asezati pe masa din bucatarie timp de cateva zile. Asteptind ca "mortul" sa-si revina – ceea ce se intampla de multe ori , rudele si prietenii mancau si beau in jurul mesei. Asa a aparut obiceiul priveghiului.  

Salvat de clopotel:

Cei care din greseala erau ingropati de vii erau salvati de un clopotel. Teritoriul Angliei este locuit de multi, multi ani, asa ca, la inceputul secolului al XVI-lea, a inceput sa fie criza de locuri de veci. Solutia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor in niste depozite si refolosirea spatiului pentru un mort "proaspat". La deschiderea vechilor sicrie s-a constatat ca unul din 25 era zgariat de unghii pe interior. Dandu-si seama ca unii semeni de-ai lor au fost ingropati de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor ingropati de vii. De mana "mortului" era legata o sfoara, care, printr-o gaura in sicriu, era legata la un clopotel, montat langa mormant. Patrulele din cimitir supravegheau clopoteii. De aici vine vorba "saved by the bell" ("salvat de clopotel").  

Inca un weekend petrecut cu prietenii, pe acasa, dupa care amintirile raman, durerile de falci si de burta din cauza rasului trec relativ repede si invatamintele cu care vei merge mai departe sunt dementiale.

De exemplu am aflat despre un filmulet pe Youtube absolut genial:

Si despre “extrasul” la fel de genial dintr-o melodie a celebrului Guta: “si cand mor eu am valoare, la sicriu fac buzunare!”

N-am crezut niciodata ca o masina poate crea atata pasiune si atata efervescenta. Dar uite ca se poate, uite ca se intampla. De la masini la biciclete pentru copii, la cani termoizolate, la brelocuri, fulare, tricouri, genti si asa mai departe, in materie de promotionale, produse care nu au voie sa lipseasca din colectia unui iubitor de marca BMW.

Acum insa s-a atins dupa parerea mea apogeul: chinezii au inventat un telefon mobil dual-sim care, credeti-ma pe cuvant, se va vinde ca painea calda in Romania. Este vorba despre modelele BMW z8 si z9 care costa in jur de 100 euro pe piata neagra.

Pe cat punem pariu ca orice posesor de BMW isi va dori asa ceva? Chiar si ca al doilea sau al treilea telefon. Chiar daca nu il foloseste. Va vrea sa il aiba. Tari chinezii astia. Foarte tari!

Am trait s-o vad si pe asta: cineva fura odorizante auto Ambi Pur din hypermarket. De ce? Asta ar fi intrebarea mea, sincera.

Logica mea imi spune ca omul care fura asa ceva are masina. Ca doar n-o cumpara asa ceva pentru WC sau pentru camera de zi. Si daca ai bani sa iti muti frundul intr-o masina, sa-i pui benzina (mai ales in conditiile astea ), sa o speli, sa dai banii pe asigurari si alte cele de ce naiba ai vrea sa furi un cacat de odorizant auto?

Vreau sa primesc si eu o explicatie viabila pentru chestia asta. De ce ai vrea sa furi asa ceva dintr-un magazin? Sa furi mancare, inteleg. Partial. De foame. Ca un gest disperat. Sa furi bautura sau tigari e explicabil. Viciul, dependenta te obliga. Tu esti perfect, dar viciului ii trebuie alcool si tutun. In conditiile astea si fara bani, furi.

Dar ce nevoie inexplicabila ai putea avea ca sa furi odorizante auto?

In fine… probabil ca exista o piata neagra pentru produsele astea si nu stiu eu.

Suntem o tara de toata jena, asta e clar. Ieri auzeam ca se fura clantele de la usi si bateriile de la lavoare in malluri.